CEWE Fotocarte – amintiri din neamul lu’ Epure
A început luna august, o lună a familiei Epure! 🙂 O lună alături de CEWE Fotocarte!
Ziua lui tata, ziua mamei, ziua lor de căsnicie – oho!, minunate motive de bucurat și de dat slavă lui Dumnezeu că avem încă părinți, că avem familie completă, că avem sprijin și iubire mare!
Anul acesta le-am oferit unul dintre daruri ceva mai devreme. Apoi am lăsat bucuria să se așeze și am decis ca, de scris, să scriu abia acum.
Fotografii le-am mai scos pe hârtie, albume foto am tot umplut de-a lungul timpului, poze pe telefon sunt grămezi. Și, totuși, de data aceasta am vrut altceva. O selecție de momente de suflet și de împreună, de familie, de timp de calitate – toate adunate într-o… carte! O carte?! Exact!
O fotocarte CEWE care ne va ține amintirile vii!
Am unit cele 26 de pagini cum m-am priceput eu mai bine, într-o poveste formată din imagini, dar și din cuvinte. Pentru că asta e fain la CEWE FOTOCARTE, poți alege singur formatul potrivit – de la mini până la XXL – poți să te ghidezi după șabloane dar, în egală măsură, ai liber în paginile cărții la inspirație și la personalizat! Poți scrie texte scurte și la obiect sau lungi, cât o pagină de jurnal, poți pune o singură imagine pe pagină sau două, trei, nouă… câte vrei, alb-negru, color, cu filtre, cu tot felul de detalii!
Impresii după opt ședințe de epilare definitivă
Am nevoie de-o poză cu picioare!, am zis. Cu gândul la postarea despre epilare definitivă. Și-am început să râd. Mi-a cam ajuns imaginea de pe masa de epilat… Că nu-s artistă de felul meu și n-aș vrea să vă sperii.
Dar fotografii cu starea mea de bine când sunt în rochii și cu picioarele la vedere tot ați văzut în ultimul an. Și-o să mai vedeți!
De curând, am încheiat cele opt ședințe cumpărate în pachetul de epilare definitivă laser. Mulțumită am fost imediat după prima ședință – și, de atunci, zi de zi, ședință după ședință!
La apel cu… fața mea! :)
De ce ai pus poza aia/ sau aia/ sau ailaltă cu tine? Nu te… avantajează! Unii doar o gândesc, unii o sugerează, alții o spun, iar eu zâmbesc. Nu te avantajează = fața mea este nașpa. Sau, mai de-a dreptul, sunt urâtă. Doar în poza aia (cică).
Eu nu mă văd frumoasă. Nici în viața de zi cu zi, nici în vreo imagine. În fiecare am câte ceva de comentat. Așa că, dacă mi-ar fi teamă de adevăr și că-s urâtă, dacă m-aș gândi mereu la ce-o spune lumea, un lucru e clar: n-ați mai vedea (aproape) nicio fotografie cu fața mea.
Dar voi vedeți. Poate chiar mai multe decât v-ar fi suficient! 🙂 Pentru că, pe lângă fața mea, mai există un mesaj de transmis. Iar acela mi se pare cel mai important – oricât de banal ar părea. Eu nu pot vorbi despre naturalețe, asumare în pielea mea, acceptare, vulnerabilitate, iubire, simplitate, recunoștință, firesc… și, în același timp, să mă trec printr-o mie de filtre, să pozez doar nu-știu-cum, să am grijă exagerată la niște detalii care nu mă reprezintă.
Mesaj de la un capăt de lună
Sunt la un capăt de lună. Și gândul meu sună. Vorbesc… plutesc… visez… iubesc!
Familia Epure – 47 de anișori :)
17 august – ziua LOR. Și-a noastră, trăitori în neamul lu’ Epure :).
Dragii mei dragi au împlinit astăzi 47 de ani de căsnicie. 47 de ani presărați cu de toate – dulci și amare, grele și ușoare, mângâietoare și înțepătoare.
Eu n-am văzut în casă dragoste din aia, siropoasă ca-n filme, dar am văzut înțelegere și respect.
N-am văzut în casă ranguri și împărțiri clare ale treburilor casnice, de genul – eu nu fac aia, că-s bărbat sau lasă-l pe el să facă, eu sunt o doamnă.
Ai curaj? Împrietenește-te cu oglinda ta!
Ai nevoie de curaj să te privești în oglindă.
Să vezi tot ce nu-ți place la exterior
– dar mai ales la interior.
Ai nevoie de timp să te împrietenești cu tine.
Să știi cât ești de imperfect
– și, cu toate astea, să îți rămâi alături.
Cel mai ușor e să fugi de tine, să fugi departe,
Să îți ocupi mintea cu gânduri
– și apoi să crezi că tu, de fapt, nu exiști.
Ai nevoie de curaj să te privești în oglindă.
Să vezi toate rănile cum supurează
– și să-ți dai voie să ștergi lacrimile.
Ai nevoie să îți oferi timp care să te vindece.
Să înțelegi că greșelile sunt scuzabile
– câtă vreme le deslușești lecția.
Cel mai ușor este să fugi. Dar azi alege altfel.
Alege curajul, timpul și gândul că meriți binele
– și permite-ți să te odihnești în voia lui Dumnezeu.
Nu mi-e teamă prin ochii tăi…
În fața ta nu mi-e teamă să stau secătuită de vlagă, vulnerabilă și fără chef, cumplit de naturală și perfect... defectă.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
