• Bucurii

    Despre iubire – simplu și curat

    Ca să-ți amintești să iubești nu e nevoie să te întorci în trecut. E suficient să te conectezi la prezent și să te bucuri. De prezent și de iubire.

    Iubirile nu seamănă, nu se compară, nu se cumpără. Se oferă. Și se împlinesc dacă le e locul, timpul, cazul.

    După iubire nu se aleargă. Nici nu se fuge de ea. Nu se fac planuri de… împiedicat – dar, oricum, te împiedici dacă e locul, timpul, cazul! 😉

  • Ale tinereţii valuri,  Bucurii

    CEWE Fotocarte – amintiri din neamul lu’ Epure

    A început luna august, o lună a familiei Epure! 🙂 O lună alături de CEWE Fotocarte!

    Ziua lui tata, ziua mamei, ziua lor de căsnicie – oho!, minunate motive de bucurat și de dat slavă lui Dumnezeu că avem încă părinți, că avem familie completă, că avem sprijin și iubire mare!

    Anul acesta le-am oferit unul dintre daruri ceva mai devreme. Apoi am lăsat bucuria să se așeze și am decis ca, de scris, să scriu abia acum.

    Fotografii le-am mai scos pe hârtie, albume foto am tot umplut de-a lungul timpului, poze pe telefon sunt grămezi. Și, totuși, de data aceasta am vrut altceva. O selecție de momente de suflet și de împreună, de familie, de timp de calitate – toate adunate într-o… carte! O carte?! Exact!

    O fotocarte CEWE care ne va ține amintirile vii!
    01 CEWE FOTOCARTEA - copertă

    Am unit cele 26 de pagini cum m-am priceput eu mai bine, într-o poveste formată din imagini, dar și din cuvinte. Pentru că asta e fain la CEWE FOTOCARTE, poți alege singur formatul potrivit – de la mini până la XXL – poți să te ghidezi după șabloane dar, în egală măsură, ai liber în paginile cărții la inspirație și la personalizat! Poți scrie texte scurte și la obiect sau lungi, cât o pagină de jurnal, poți pune o singură imagine pe pagină sau două, trei, nouă… câte vrei, alb-negru, color, cu filtre, cu tot felul de detalii!

  • Bucurii,  Pentru suflet

    Ziua Sfântului Ioan Rusul – o zi în care n-am fost uitată!

    Anul trecut, pe 24 mai, eram la București, la operația de strabism. Flancată de ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena și de ziua Sfântului Ioan Rusul, cu ajutor concret cerut și arătat al Sfintei Parascheva – după cum v-am povestit deja – mi-am luat inima în dinți și m-am lăsat pe mâna unor medici mai mult decât profesioniști. Totul urma să fie bine!

    Înainte de operație, vorbeam cu Andreea despre Sfântul Ioan Rusul. Despre ziua lui. 27 mai, cum aveam să uit?! Tocmai Andreea îmi făcuse cunoștință cu el și, prin intermediul lui, la final de 2010, am trăit o „vindecare la minut” pe pielea mea!

    27 mai, cum aveam să uit?!

    După anestezie generală, operație, control post-operator și-o față de parcă fusesem bătută, pe 26 mai, seara, aveam să mă urc în microbuz și să revin la Iași. Pe drum s-a făcut „mâine”. Dar eu eram încă, în mintea mea, pe 26 mai.

  • Ale tinereţii valuri,  Bucurii

    Impresii după opt ședințe de epilare definitivă

    Am nevoie de-o poză cu picioare!, am zis. Cu gândul la postarea despre epilare definitivă. Și-am început să râd. Mi-a cam ajuns imaginea de pe masa de epilat… Că nu-s artistă de felul meu și n-aș vrea să vă sperii.

    Dar fotografii cu starea mea de bine când sunt în rochii și cu picioarele la vedere tot ați văzut în ultimul an. Și-o să mai vedeți!

    Impresii după opt ședințe de epilare definitivă

    De curând, am încheiat cele opt ședințe cumpărate în pachetul de epilare definitivă laser. Mulțumită am fost imediat după prima ședință – și, de atunci, zi de zi, ședință după ședință!

  • Bucurii,  Maria-Paula

    Steaua sus răsare

    Se pare că devine tradiție colinda online. Așadar, întrebăm: primți colindătoarea? 🙂 Azi e cu… Steaua sus răsare!

    S-aveți suflet pregătit

    Să Se nască-n el Hristos,

    Să fiți veseli c-a venit

    Mesia, chip luminos!

  • Bucurii

    Sfânta care m-a însoțit la operație

    Stăteam într-o încăpere, înconjurată de tot felul de personaje din desene animate lipite pe pereți. Eram destul de liniștită și de asumată, dar nu îmi puteam imagina că voi intra la operație… fericită! Așteptarea a durat ceva timp, iar eu am decis să mă așez în fund, pe pat. M-am sprijinit cu spatele de perete și am ridicat privirea în sus, spre peretele din față. Prin geamul mai mult lunguieț decât lat care părea să asigure aerisirea unui alt salon se vedeau, ca într-o oglindă, autocolantele de pe peretele de care eram eu sprijinită. Am văzut o mașină din Cars, o prințesă și… nu puteam să cred! Am sărit într-o secundă de pe pat, m-am întors și am început să râd! Sfânta Parascheva de la Iași era acolo, la București, cu mine!