Când gura lumii te aruncă pe geam
Am auzit cândva, în fugă, o știrucă despre o mamă a trei copii, paralizată de la brâu în jos. Paralizată în urma unei căzături de la etaj. S-a aruncat de la etaj, mai bine spus. S-a aruncat… ca să trăiască! În casă, bărbatu-său o bătuse bine și acum se îndrepta spre ea cu un cuțit.
Calul îl ajută pe Matei. Și omul îl poate ajuta!
La sfârșitul anului trecut, pe când făceam campanie pentru David-Gabriel, un prieten era foarte entuziasmat. Cunoscuse la Centrul de Hipoterapie un băiețel cu autism care, atunci când urca pe cal, se transforma! Era firesc, un copil ca toți copiii, călărind ca un voinic din poveste!
După campanie, Ioana Rață, mamă de Sebi (copil cu autism recuperat în mare parte) mi-a transmis rugămintea de a mai scrie despre un băiețel cu autism. Toată lumea era și este conștientă că o nouă campanie ar fi greoaie acum. Însă, pentru că inima n-are cum să mă lase pur și simplu așa, fără să fac nimic, am promis că voi scrie despre copil și… Doamne ajută, cât mai mulți dintre voi să vă doriți să ajutați și să aveți posibilitatea s-o faceți direct!
Așa că am aflat povestea micului Matei Ipate și… frumoasă coincidență, așa l-am cunoscut și eu pe călărețul despre care îmi vorbea prietenul meu :).
Cum se manifestă autismul la Matei?
Matei e născut în 2009 și este non verbal.Calitățile mele – cele mai mari defecte
Dacă ar fi să mai completez într-un oracol, la întrebarea „care sunt calitățile tale?” aș scrie: sunt sociabilă, comunicativă, zâmbitoare. La pagina următoare, când aș fi întrebată despre defecte, le-aș enumera pe aceleași.
Ideea e că vorbesc mult și nu gândesc la fel de mult. Da, sună prost. În realitate, la mine ce-i în gușă găsești și în căpușă. Îmi pun sufletul pe tavă și, într-o sinceritate stupidă, spun exact ceea ce simt. Încerc să nu jignesc ci, din contra, să veselesc pe cel ce-mi stă înainte și, dacă pot, să ajut. N-am nicio pretenție să reușesc să fac asta mereu… dar n-am nici capacitatea de a-mi interpreta și reinterpreta și analiza vorbele –
Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Iași
Foto: Oana Nechifor/ Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană O icoană tare dragă mie. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, din Catedrala Mitropolitană din Iași. E cunoscută drept „Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola”, căci acolo a fost așezată ea pentru prima dată… Acolo a plâns mult și vizibil, cutremurând pe cei care veneau să vadă minunea.
Lacrimile Maicii Domnului probabil că nu se opresc niciodată… dar nici lacrimile multora dintre credincioșii care vin să se închine la Mitropolie nu-și mai pun frâu,
Mica Unire prin ochi de Maria :)
Mica Unire a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea Moldovei cu Țara Românească.
Pentru Maria, cam așa arată ziua de 24 ianuarie:
Pune banii în… pușculița de maximă unică folosință! :)
Primesc acum ceva zile o cerere, de a-mi da adresa – pentru a mi se trimite o… pușculiță. Rațiunea îmi spune: Închide, fată, mail-ul, că ai treabă! 🙂 Oho, iar treaba nu se mai termină niciodată! Cât despre mail-urile pe care le văd și le arunc, uneori chiar înainte de a le deschide, nici nu mai spun…
Deci. La ce să-mi trebuiască mie o cutie împachetată în hârtie de ambalaj, cu o gaură fină în ea, care să-mi pape banii? Ce, eu nu puteam să-mi fac una acasă, dacă voiam?
Eh, dar cum să refuz o… cutie?! Eu, marea pasionată și marea strângătoare de cutii și cutiuțe, cum să refuz ocazia de a mai adăuga încă una în colecție? 🙂 Așa că revin pe mesaj și încep să-l citesc – nu doar așa, pe diagonală, cum făcusem prima dată.
Și pornesc: „Bună! Dețin un lucru făcut în joacă, dar cel mai serios :)”. Hopaaa! Motto-ul acestui blog este „Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase”. Deci, omul care mi-a scris nu doar a făcut rost de o bază de date pe care s-o trimită dintr-un click la toți bloggerii pământului. El a intrat pe Șapte pietre și-a căutat un fir de care să se agațe și prin care să personalizeze mesajul! Asta e o mare bilă albă! Plus gândul la cutie… 🙂
Și-așa mă trezesc eu citind mail-ul până la capăt, și-așa fac click pe link-ul indicat către căsuța pușculițelor menite a ne îmbogăți.
Să lungim lista cu superstiții!
Ca la fiecare început de an, chiloții roșii, banii din sutien, pupatul sub vâsc și multe alte asemenea superstiții camuflate în tradiții au încercat să-mi strice buna dispoziție. Pe oriunde mă întorc și pe oriunde mă răsucesc, cineva tot se găsește să-mi dea rețeta. Rețeta pentru un an perfect! Sau, din contra, îmi prezice numai dezastre – în funcție de acțiunile pe care le întreprind. După câteva mirări și câțiva nervi, am tras pe nas niște haz de necaz și-am început să creez, la rându-mi, stupizenii noi. Cine știe, poate are cineva nevoie de mai multe opreliști în mișcarea lui liniștită prin viață!
* Să nu-ți încarci niciodată telefonul în prima zi a anului. Altfel, în mai puțin de trei luni, nu vei mai putea să suni pe nimeni de pe el, iar conexiunea la internet va fi varză!
* Să nu lipsești de pe Facebook pe 1 ianuarie, ca să nu riști să stai în umbra virtuală un an întreg!
* Să tag-uiești de 70 de ori câte șapte din prietenii tăi și să le faci urări spumante și pline de artificii.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
