Vreme de băgat în boală
Ştiu că omu-i schimbător, fix ca vremea! Ştiu că, pe când era frig tare, abia aşteptam să se încălzească. Ştiu că, la vară, îmi voi dori răcoare. Eh… şi mai ştiu că tot ceea ce înseamnă acum afară mă scoate din minţi!
Hapciu!, aud prin tot locul. Lumea îşi sufla continuu nasul. Unii-s prea îmbrăcaţi, alţii prea dezbrăcaţi… nimeni nu e mulţumit de alegerea vestimentară pe care a făcut-o. Aici e soare, dincolo bate vântul, acolo e prea cald, dincoace simţi cum transpiraţia se răceşte şi îţi cuprinde şalele.
Temeri și temători
Lumea se teme să vorbească. Să-și spună clar părerile și nemulțumirile. Lumea se teme să trăiască.
În vremurile astea, primesc multe ponturi și multe declarații. Sub anonimat. Nu e prea comod… pentru mine. Însă, nici nu pot să-i scot din comoditatea lor pe cei care ar putea schimba lucrurile… dar, se tem. Grija zilei de mâine, datoriile și obligația de a-ți întreține, decent, familia, te fac, de multe ori, să fii anonim.
Serios şi neserios – despre sănătate
* Fericirea constă, în primul rând, în sănătate. (George William Curtis)
* Să îţi doreşti să fii sănătos este o parte din sănătate. (Seneca)
Şi românii altfel au talent
Îmi plac, mereu, momentele în care talentul bate… faţa! Îmi place să descopăr oameni care, prin talentul lor, reuşesc să zdobească bariere. Îmi plac surprizele frumoase, în aceeaşi măsură în care îmi displac rânjetele mizerabile şi aroganţa.
E un fel de vorbă nescrisă, dar cunoscută. Dacă eşti urât, ciudat, altfel – eşti considerat, automat, şi prost, măscărici, patetic. Văzându-i pe frumoşi, pe buni şi pe deştepţi cum privesc de sus, cu greaţă maximă, uneori mi se face milă. Şi frică. Îmi imaginez cum omul, pus singur pe scenă, împotriva curentului, va fi făcut terci. Huiduieli, vorbe aruncate aiurea, privire cu juma’ de ochi… dispreţ – toate armele sunt pregătite! De fapt, unele dintre ele sunt şi folosite, cât de mult se poate, chiar înainte de a se da startul!
Pe cine iubeşti mai mult?
Asta e una dintre cele mai des întâlnite şi mai stupide întrebări. E o întrebare adresată, în general, copiilor – dar şi unor adulţi puşi să aleagă între copil şi partenerul de viaţă, între mamă şi soacră, între părinte şi iubit.
Dragostea e atât de frumoasă, de mare şi de liberă, de uşor de împărţit cu toţi cei apropiaţi, de diferită… încât nu văd rostul unor comparaţii.
Revoltă înăbuşită în zăpadă
Ultima ninsoare zdravănă a fost pe 14 februarie – atunci când George a rămas înzăpezit în apropierea parcării. El şi încă vreo 20 de maşini, care nu mai puteau nici înainta, nici da cu spatele, nici nimic… De atunci, a trecut aproape o săpămână. Timp în care, nici pe străzile mari nu s-a făcut prea multă treabă. Faza e că-i inadmisibil ca străduţele mici şi intens circulate, dintre blocuri, dar şi mai de la vedere, să privească invidios spre mizeria centrală. Şi să-şi dorească şi ele, măcar atât!
Cu ce se drege răul
Când au fost prima dată -10 grade, lumea era terminată de frig! Congel mai mare nu exista în mintea cuiva! După ce temperaturile au tot scăzut şi s-a ajuns la -15 grade, -20, -27 – maximul minimului a ceea ce-am văzut cu ochii mei – ziua de astăzi a fost considerată aproape una de vară!
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase