Pentru minte,  Pietre...,  Vorbe de duh

În timp ce porțile orașului sunt deschise, la Sfânta Parascheva se intră doar cu… buletin de Iași

E bine că jandarmii ne protejează. Sunt ei mai mulți decât închinătorii la Catedrala Mitropolitană din Iași. Înțeleg, își fac doar meseria – dar nu poate să nu mă întristeze menirea ingrată pe care o au în această perioadă: să verifice oamenii la… buletin!

Porțile Iașului sunt deschise. Și, așa, oricine poate ajunge cu bicicleta, cu mașina personală, cu tren, cu autobuz, cu ia-mă, nene… cam oriunde vrea. La bal și la spital. La mall și la terasă. La rude și prieteni, la nunți și botezuri, la plimbări romantice prin ploaie. Poate trece nestingherit pe Ștefan – dar nu poate păși în curtea Catedralei. Pentru că actele nu sunt eliberate de Poliția Municipiului Iași. Pentru că pelerinii sunt interziși.

Nu neagă nimeni existența virusului, nici toate măsurile de igienă și de distanțare ce trebuie luate. Dar a sta cu ochii pe creștini și a îngrădi evenimente organizate la punct și virgulă – din presupusă grijă pentru aceștia – e nebunie. E dublă măsură pe care, dacă e onest, o observă și un creștin nepracticant, și un om de altă credință, și un ateu.

Foto: Oana Nechifor/ doxologia.ro
Foto: Oana Nechifor/ doxologia.ro

Pelerinajul de la Iași a deranjat întotdeauna. Din diverse motive ce țin de batjocură, de intoleranță, de lipsă de experiență. Bine spunea cândva un domn pe care l-am intervievat: Nu poți înțelege ideea de pelerinaj, câtă vreme rămâi doar spectator. Acum, însă, toate motivele lumii se îndreaptă spre grija față de aproapele pe care statul la rând – și însăși Sfânta Parascheva! – l-ar putea îmbolnăvi. Și, logic, un pelerin îmbolnăvește pe alții… și tot așa.

Să zicem. Dar nu pot să nu zâmbesc amar când știu sau când cercetez un pic istoricul oricărui om care se bate cu pumnu-n piept de spaima hramului – și-i văd pozele de pe la petreceri, de pe plajă, din concediu din țară și din străinătate, de la vot și de prin alte părți. Aproape fiecare dintre noi ne-am expus din martie și până acum la nenumărate „surse de virusare” – și habar n-avem de câte ori ne-a ferit Dumnezeu. Dar cine să mai aibă timp de conștientizare și de mulțumire?

Porțile Iașului sunt deschise. La porțile Catedralei se intră cu buletinul. M-aș bucura ca această nouă jertfă a creștinilor să ducă la scăderea simțitoare a numărului de îmbolnăviri. Dar tare mi-e teamă că fugim de boală – și fugim în direcția greșită.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.