• Doxologia,  Hopa tropa prin oraş

    Șapte mărturii din care poți înțelege pelerinajul la Sfânta Parascheva

     

    De-a lungul vremii, la pelerinajul de Sfânta Parascheva am vorbit cu diverși oameni, din toate categoriile: femei, bărbați, copii, tineri, în vârstă, săraci sau bogați, ortodocși sau nu, români sau nu, cu „vechime” de pelerin sau așezați pentru prima dată la rând. Un rând care poate dura de la 20 de minute la 30 de ore. Cu soare și vreme bună sau cu vânt, frig, ploaie și chiar zăpadă!

    Am adunat șapte mărturii din anii trecuți care mi-au rămas tare, tare de suflet! Te invit să le urmărești. Cred că eu aș putea să explic mult și bine – și-aș fi acuzată că-s subiectivă. Dar când îți explică un ortodox care nu prea credea până n-a experimentat trăirea, când îți vorbesc o bătrânică, un catolic sau un musulman, un ortodox din Africa sau unul din Serbia… parcă e mai fain! 🙂

    ***

    „Am așteptat la rând și 12 ore, dar n-am simțit. A trecut totul atât de repede! Nici măcar nu am avut motive să mă plâng că mă dor picioarele. Când am terminat pelerinajul, m-am simțit eliberat de toate durerile!

    Mă numesc Mustafa, sunt musulman și pelerin la Sfânta Parascheva!

    „Vorbesc puțin românește, dar pot să spun că o iubesc pe Sfânta Parascheva foarte mult!”.

    Stanley Anayo Anochie este un ortodox din Nigeria. În 2019 era închinător pentru al treilea an la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.

    Acum 30 de ani, bunica Adela s-a vindecat la racla Sfintei Parascheva, după o lună în care nu și-a putut folosi mâna.

    „Cred în Dumnezeu și în Sfânta Vineri” – rugăciunea de mulțumire a lui Ionel Gal, pelerin din Ardeal.

    Slobodan a venit din Serbia în 2019, cu prietenii, special pentru Hramul Sfintei Parascheva. Cu două luni în urmă ajunsese pentru prima dată la Iași – iar acum mărturisea că a simțit chemarea Cuvioasei.

    Marian din Constanța: „Soția mea vine mai de demult și nu înțelegeam de ce face asta. Cum să te duci să stai la rând acolo o noapte întreagă, așa? Și pe urmă, într-un an m-am hotărât, zic hai să merg și eu să văd. Ei, în primul an în care am venit ploua, era urât și am stat 20 de ore. De atunci vin mereu.”

    „Până nu vii o dată să vezi despre ce e vorba, până nu te duci la Biserică, nu faci nimic. Intri într-o tutungerie, miroși a țigară, intri într-o farmacie, miroși a medicamente, nu? Vii la biserică, începi să înțelegi!”

    Andrew Sandilands este un englez care locuiește în Spania. Are studii în filologie și drept. Este catolic și, când l-am întâlnit la Hramul din 2019, s-a prezentat ca fiind fascinat de Ortodoxie, de Sfânta Parascheva, de râvna pelerinilor și de ospitalitatea ieșenilor.

    Dacă tot sunt clipurile… vechi – vă salut și eu, veche, o Anda Elena din 2018. Unde puteam fi în perioada aceasta… dacă nu alături de colegii de la Doxologia și de pelerinii Sfintei Parascheva? 🙂

  • Pentru minte,  România

    Falimentul duce la faliment și la ură – dar ura se poate vindeca prin iubire

    Falimentul duce la faliment – dar ura se poate vindeca prin iubire

    Cred că orice om poate trăi fără să meargă la mall.

    Cred că orice om poate trăi fără să meargă la teatru.

    Cred că orice om poate trăi fără să meargă la restaurant.

    Cred că orice om poate trăi fără să meargă în X, Y, Z loc.

    Știu, însă, că la teatru, la mall, la restaurant, în X, Y, Z loc lucrează mulți oameni. Oameni care lucrează cu și pentru oameni. Oameni care au alți oameni acasă, care depind parțial sau total de ei.

    Așa că orice bucurie expandată a unora, glumele proaste ale altora, făcutul în ciudă, acuzatul, stârnitul scandalului între tabere – de oricare parte a baricadei ne-am afla tu sau eu – e nebunie curată!

    Cei care ne conduc habar n-au s-o facă și nici n-au avut vreodată habar. Nici n-o să aibă. Cu atât mai mult, nu le pasă. Așa că, până una alta, aveți grijă de cei din preajma voastră. Fiți umani, nu doar cereți – ci și oferiți… toleranță. Ajutați, pe cât vă stă în putință și nu zâmbiți dorind falimentul unuia… că e posibil ca următorul faliment să vă cuprindă și pe voi. Suntem piese de domino.

    Sunt liber. Să aleg. Să refuz.

    Nu vă bucurați nici de un mall închis, nici de o biserică închisă, nici de un vaccinat cu forța, nici de un nevaccinat care a murit. Nu duceți „urările” și nici gândurile la extreme. Orice este impus, orice ne îngrădește și mușcă din libertate va sfârși prin a ne priva pe toți de libertate. Pas cu pas.

    Cei care ne conduc – și cei care-i conduc pe cei care ne conduc – au interese. Dar nu prea au, sec, lumește și financiar vorbind, grija zilei de mâine. Noi o cam avem. Însă noi Îl avem și pe Dumnezeu. Toți. Important e să-L lăsăm să lucreze în inimile noastre. Nu e timp de ură, de răzvrătire, de sfărâmare între familii și între generații. Nici nu e mai e timp de crezut că putem face totul prin propriile puteri. Mai mult ca oricând, e timp de iubire. Acum e acum. Să vedem cum ne descurcăm!

  • BB: Maria-Paula,  Bucurii

    Mesaj la început de an școlar

    Un an nou cu bine, bucuria mea! Să fii veselă și sănătoasă, curioasă și isteață, credincioasă, iubitoare de povești și de viață trăită frumos, cu liniște în suflețel! Anii de școală, precum vacanțele – vin și se duc. În urma lor să rămână zâmbet și cunoștințe, pasiune și dorință de aventură!

    Să înveți, draga mamei! Să înveți cum se învață, cât se învață, pentru ce se învață! Să fii bucuroasă și liberă în preajma cărților și a caietelor, la fel ca și în dreptul catalogului! Spiritul de competiție să-l deprinzi de la cei mai buni sportivi – și nu de la adulții râvnitori de recitat poezioare ori de comparat performanțe în spatele blocului… Tu să te compari cu tine însăți! Ție să-ți placă de tine! Tu pentru tine și pentru bucuria ta să muncești – chiar și atunci când alții nu-ți vor recunoaște meritele!

    Eu sunt cu tine! Și-o să rămân cu tine mereu, în același teren, în aceeași suflare! O să-ți îngrijesc rădăcinile și-o să-ți mângâi aripile – și-o să mă străduiesc să-ți fiu aproape, oferindu-ți, în același timp, spațiu și siguranță. Spațiu să te dezvolți, să crești, să zbori, să te întorci. Siguranța de a mă găsi acolo unde m-ai lăsat, de a mă prinde în îmbrățișările tale minunate, de a mă avea aproape.

    Te iubesc, copil bun! Îți mulțumesc că-mi permiți să pășesc alături de tine într-un nou an școlar! Dumnezeu să te binecuvânteze și Maica Domnului să te aibă mereu sub Sfântul său Acoperământ!

  • Pentru minte,  Pentru suflet

    24 de ore și-o lecție primită de la soare

    24 de ore și-o lecție primită de la soare - Anda Elena Pintilie - Sapte pietre

    Soarele are o regulă. Dimineața răsare. Seara apune. Zi după zi după zi. Nu își schimbă obiceiul, nu amână, nu întârzie, nu se lungește mai mult decât îi e graficul. Doamne ferește dacă ar face după capul nostru, după cheful nostru sau după starea noastră de moment…

    Soarele răsare. Și apoi apune. Peste bunele și peste relele noastre. Nicio zi bucuroasă nu are mai mult de 24 de ore. Nicio zi îngrozitoare nu are mai mult de 24 de ore.

    Conștientizarea asta ar trebui să ne fie mângâiere. A mai trecut o zi! Așa cum a trecut. E timp pentru recunoștință. Pentru un gând de rugăciune. Și pentru somn.

    Mâine, dacă ni se va mai îngădui o zi, o vom lua de la capăt. Cum vom întâmpina răsăritul? Cum ne va găsi apusul? Ce vom face cu darul vieții și al timpului, cu darul luminii și al muncii, cu darul odihnei și al zâmbetului?

    Doamne, mulțumim pentru ziua de azi! Doamne, ajută-ne să-l avem pe mâine și învață-ne să-l trăim cum se cuvine! Slavă Ție, Doamne, slavă Ție!

  • Ale tinereţii valuri,  Bucurii

    Familia Epure – 47 de anișori :)

    2 august – ziua LUI.

    6 august – ziua EI.

    17 august – ziua LOR. Și-a noastră, trăitori în neamul lu’ Epure :).

    Dragii mei dragi au împlinit astăzi 47 de ani de căsnicie. 47 de ani presărați cu de toate – dulci și amare, grele și ușoare, mângâietoare și înțepătoare.

    Eu n-am văzut în casă dragoste din aia, siropoasă ca-n filme, dar am văzut înțelegere și respect.

    N-am văzut în casă ranguri și împărțiri clare ale treburilor casnice, de genul – eu nu fac aia, că-s bărbat sau lasă-l pe el să facă, eu sunt o doamnă.

  • Ale tinereţii valuri

    Ai curaj? Împrietenește-te cu oglinda ta!

    Ai curaj Împrietenește-te cu oglinda ta - Anda Elena Pintilie

    Ai nevoie de curaj să te privești în oglindă.

    Să vezi tot ce nu-ți place la exterior

    – dar mai ales la interior.

    Ai nevoie de timp să te împrietenești cu tine.

    Să știi cât ești de imperfect

    – și, cu toate astea, să îți rămâi alături.

    Cel mai ușor e să fugi de tine, să fugi departe,

    Să îți ocupi mintea cu gânduri

    – și apoi să crezi că tu, de fapt, nu exiști.

    Ai nevoie de curaj să te privești în oglindă.

    Să vezi toate rănile cum supurează

    – și să-ți dai voie să ștergi lacrimile.

    Ai nevoie să îți oferi timp care să te vindece.

    Să înțelegi că greșelile sunt scuzabile

    – câtă vreme le deslușești lecția.

    Cel mai ușor este să fugi. Dar azi alege altfel.

    Alege curajul, timpul și gândul că meriți binele

    – și permite-ți să te odihnești în voia lui Dumnezeu.

  • BB: Maria-Paula

    Mesaj pentru Doamna Învățătoare la final de clasa a IV-a

    Maria - final de clasa a IV-a - invatatoare Larisa Bodescu

    V-am cunoscut cândva, ca ieri,

    Eram micuță și nu-nțelegeam

    Ce se petrece și ce-apropieri

    Urmau să vină. Dar zâmbeam!

    Erați frumoasă și m-ați fascinat,

    Mi-am zis că sunteți o prințesă

    Și-ntrega școală îmi părea palat

    Iar balul se dădea la noi în clasă!

    La ore am venit mereu cu bucurie,

    Cu toți colegii am făcut echipă

    Și ne-am aventurat într-o călătorie

    De cinci ani care au părut o clipă.

    Vă mulțumim că ne-ați fost mamă,

    Că atent pașii ni i-ați îndrumat,

    C-ați alungat din suflet orice teamă,

    Că minunat întotdeauna ați lucrat!

    Astăzi, emoționați, ne despărțim.

    Sunt lacrimi, dar e și zâmbet mare!

    Și ieri, și-acum și totdeauna vă iubim

    Și vă păstrăm în ale noastre inimioare!

    Citește și: