Adevărul – între lalele și mamele
Lalele, lalele… frumoasele mele lalele… Am cântat precum Luigi Ionescu la greu în copilărie, căci îmi plăcea melodia și simțeam eu că mi-s puse în valoare calitățile… Care calități? Citește mai departe.
Mamele, mamele, frumoasele mele mamele/ Să creșteți mari, cu sfârcuri tari… Nu doar despre lalele, ci și despre mamele am cântat o luuungă perioadă, până când m-au auzit ai mei.
Mulțumesc-ul duce la mântuire
Ziua de astăzi este despre… mulțumesc!
Căci astăzi… se iau zece leproși, se adaugă un Mântuitor și o rugăminte, pentru vindecare.
Se obține sănătate și se pleacă. Dintre cei zece sănătoși, foști leproși, doar unul se întoarce să mulțumească. Ceilalți nouă, nu. Și, totuși, rămân sănătoși.
Al zecelea, însă, primește un bonus.
Vacanță prelungită din cauza lui datorită
Datorită vremii nefavorabile… Datorită condițiilor meteorologice… Așa aud în sus și-n jos – de la copii, de la părinți, de la unii jurnaliști și chiar de la unele cadre didactice. Da, știu, vacanța prelungită a copiilor pare a fi o chestie de bine. Deci, oricine ar fi împiedicat școala să înceapă trebuie premiat! 🙂
Cu toate acestea, vremea nefavorabilă/ condițiile meteorologice și toate cele care țin școlile închise fac parte dintr-un context nu foarte drăguț.
Cum ar fi fost dacă – gândul care ne îneacă
Mi s-a spus cândva, despre gânduri, că-s precum bărcile care se îndreaptă spre port. Cum ar fi fost dacă?… Noi suntem pe mal, bărcile și gândurile sunt încă în larg. Le zărim, le avem… până aici, totul ok. E în regulă să avem gânduri. Păcatul intervine atunci când decidem să ne suim într-o barcă sau alta – ori în toate!
Să te joci cu gândurile e lucru tare primejdios.
Jugul primei zile din an
Se spune că, aşa cum ne începem anul, aşa-l vom continua. De aici – grămezile de superstiţii care ne însoţesc la trecerea dintre ani și care pun jug primei zile din an. Avem bani mulţi la noi şi ceva roşu, intim, mâncăm struguri şi peşte… ne prindem de fundul pantalonilor şi sărim de cinci ori, facem trei tumbe şi urlăm la lună. În fine.
Totuşi, dacă privim pe sub machiaj, pe sub lucrurile deja pregătite şi bine puse la punct, anume ca anul să fie frumos şi bun şi bogat… descoperim realitatea. Realitatea aceea de care încercăm să fugim şi care ne bate, mai mereu, pe umăr.
De ce postesc, mă rog, fac milostenie – și, cu toate acestea, nu am bucurie?
Viața creștină nu se reduce la o înșiruire de legi, rânduieli, interdicții sau îngăduințe. Ea este mai mult decât atât: este viaţă şi comuniune de iubire. „Postul, privegherea, citirea Scripturii, lipsa de îmbrăcăminte și alte lucruri necesare nu constituie desăvârșirea”, ne spune Sfântul Ioan Casian. Ele „sunt mijloace ale desăvârșirii fiindcă scopul ultim al practicii acestora nu constă în ele însele, ci prin ele se ajunge la scop”.
„Adevăratul scop al vieții creștine constă în dobândirea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu”, mărturisește Sfântul Serafim de Sarov. Vedem aici răspunsul la întrebările foarte des întâlnite: De ce nu am bucurie? De ce nu mă simt împlinit? De ce cad în deznădejde deși postesc, mă rog, fac milostenie?
Urare foto în prag de sărbători :)
Paul a adus bucurie în micuța mea familie! Paul ne-a invitat pe Maria și pe mine în studioul său, pentru o sesiune foto de sărbători! Paul știe că unele dintre cele mai frumoase amintiri se păstrează într-o fotografie. Paul poate surprinde cu maximă naturalețe emoția, iubirea, zâmbetul, privirile pline de drag dintre o mamă și fiica sa.
Paul e… Paul! Unul dintre cei mai faini oameni pe care-i știu! Un om care se dăruiește pe sine și care împrăștie în jur raze de veselie!

