Să luăm aminte
„De veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;
Iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.
Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc.
Întrebări ale sufletului meu
De când n-ai mai mers la:
- teatru?
- operă?
- filarmonică?
- film?
- muzeu?
- biserică?
- o conferință?
In memoriam Grigore Vieru
Grigore Vieru, 14 februarie 1935 – 18 ianuarie 2009
* Dacă n-ar fi iubirea, m-aș teme de viață.
* Dintre toate religiile, cea mai frumoasă este mama.
* Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.
* „Acesta e Soarele”, spunem copiilor, și nimeni nu întreabă: „De ce?”.
* Când nu va mai fi zăpadă, copiii vor face un om de iarbă, când nu va mai fi iarbă, copiii vor face un om de pământ,
Despre ieri… despre acum 150 de ani…
Poate ca ieri dimineata ar fi trebuit sa-mi inving comoditatea si sa merg in Piata Unirii ca sa fac o hora. Sunt din Iasi. Cu toate astea… am privit, ca mai tot romanul, la televizor. Dar pentru ca nu m-a multumit indeajuns pozitia de telespectator, pixul si hartia mi-au tinut companie.
Mama, buba!
Zilele astea am devenit – fortata de imprejurari – pieton.
Matizul nostru este in service, dupa ce a fost iubit cu forta de un nene cu Audi. Eram pe Stefan si, langa trecerea de pietoni de la Casa Cartii, doi meditau: „Sa trecem, sa nu trecem…”. In ultimul moment au luat hotararea: „Sa trecem!”. Tot in ultimul moment am pus si eu piciorul pe frana.
Aparent, am fost o norocoasa. Si-as fi fost pana la capat, daca si domnul din spate ar fi avut un ultim momentProbleme existentiale – primul rid si prima crema antirid
Acum cateva zile, eu si cu mine ne uitam in oglinda. Si, cand ne uitam noi atent, dar atent de tot… l-am vazut! Hmmmmmmmm! Nu se poate!? Dar l-am ochit! Exista! Desi acum e aproape invizibil, un pui de rid si-a facut aparitia pe chipul meu.
Deci e adevarat ce scrie in reviste… dupa 25 de ani trebuie sa iesim la atac. Aliatii de baza… cremele antirid!Cine moare?
Moare câte puțin cine se transformă în sclavul obișnuinței,
urmând în fiecare zi aceleași traiectorii;
cine nu-și schimbă existența;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
