• Şcoala părinţilor

    Isprăvile lui Guguță

    Era 15 iunie 2013 și, la vremea aceea, nu lucram la portalul Doxologia. Nici pe oamenii faini de la Editura Doxologia nu-i știam. Însă asta nu m-a împiedicat să-mi iau copila de-o mânuță și să mergem, ca simpli muritori îndrăgostiți de povești, la o lansare de carte ce părea a fi… măcar interesantă: Isprăvile lui Guguță! Așa s-a întâmplat ca, la 3 ani încă neîmpliniți, Maria să primească un dar de suflet personalizat, o carte și autograf de la minunatul Spiridon Vangheli! Am niște amintiri foarte vii de atunci și nici nu știu pe unde-au fugit anii!

    Autograf Spiridon Vangheli - Ispravile lui Guguta

    E din nou iunie și-i 2019, multe ierni și veri s-au scurs. La fel ca în cartea cu Guguță, anotimpurile se tot rotesc și multe, multe ar fi de povestit! Doar că eu n-aș fi capabilă s-o fac în așa mare fel, precum nenea Spiridon, prietenul copiilor! Un Creangă al zilelor noastre – mai ceva decât Creangă… îndrăznesc eu să zic. Un român frumos de dincolo de Prut, care scrie într-o limbă atât de caldă și cu atâta sensibilitate, încât pagină cu pagină te uimește, te face să zâmbești, te înduioșează, te pune pe gânduri, te provoacă să citești mai departe!

    Și-am citit și eu! Cu voce tare am citit acum, în #studiouldinmatiz de-acasă 😉

  • Maria-Paula,  Şcoala părinţilor

    Răbdare sau provocare? Dimineți în familie

    Săptămâna asta aproape c-am întârziat la școală. Din diverse motive, cam tot ceea ce se făcea… independent… era tras de timp la maximum. Iar eu mă auzeam: E și 12. Hai!, Te rog să ieși azi din baie! E și 29!, Nu te mai uita pe pereți, mănâncă! E 42… Și tot așa. La fără 5 ieșeam și noi din casă, într-o relaxare în pas alert. Măi, eu m-am săturat de trăncăneala mea! Tu nu? Pe bune!… Bla, bla, bla…

    rabdare sau provocare

    O zi. A doua zi. Oooo, nu vreau să fie un trend al săptămânii!, mi-am zis. Așa că azi dimineață, când am observat-o că e la chiuvetă, am deschis ușa mare la baie și m-am sprijinit de perete. S-a uitat la mine și, înainte de a spune ceva, am anunțat-o: Azi sunt observator. Prefă-te că nici nu-s în zonă! Muhaha…

    Și începe copila mea, super tacticoasă, spălatul pe mâini. Și săpunește, și săpunește, cu un calm nemaipomenit.

  • Pentru minte,  Pentru suflet,  Şcoala părinţilor

    Înmormântarea unui prunc – o lecție dură de parenting

    Participarea la înmormântarea unui prunc este o lecție dură de parenting… O lecție care te face să-ți zboare gărgăunii din cap! O lecție care te face să te întrebi ce te-apucă atunci când, acasă fiind, te enervezi din toate stupizeniile. Atunci când îți pierzi răbdarea și cheful de a fi calm și iubitor cu pruncul tău sănătos și voios.

    înmormântarea unui prunc - floare de nufar

    De ce atunci când toate-s bune nu reușim să găsim timp suficient pentru copiii noștri? De ce nu învățăm alături de ei puterea de a trece repede, repede, cu drag și cu zâmbet peste toate mărunțișurile? De ce permitem certurilor, încruntărilor, tonului ridicat, lipsei de energie să ne secătuiască și să ne răpească atâtea clipe ce-ar putea fi mult mai bune?

    Nu e vorba că nu ne-am iubi copiii. E vorba că

  • Şcoala părinţilor

    Mofturi la masă. Cu sau fără?

    Pe cât îmi stă în putință, mă străduiesc să nu-i judec pe alți părinți în legătură cu felul în care își hrănesc copiii. Cum îi cresc, ce și câte le oferă de mâncare e problema lor, câtă vreme pruncuții sunt fericiți și sănătoși. Totuși, mă irit destul de tare atunci când brave mame se dau drept exemplu. Când îmi povestesc cu o oarecare mândrie despre mofturi la masă ale copiilor. Că aia nu mănâncă, nici aia, nici cealaltă, că lasă toate castroanele neterminate, că știu cei mici să-și impună punctele de vedere.. Și că ele le respectă aceste drepturi „fundamentale” făcând, în același timp, tot felul de compromisuri culinare, doar ca să le știe burta pusă la cale.

    Și, ok, nu judec… Dar nu pot să nu mă întreb: tu, mamă, unde erai în ecuația asta, când copilul se afla în burtă? Excluzând etapele de rău, aveai posibilitatea de a mânca variat și cât de cât sănătos, să educi niște gusturi alimentare încă de pe atunci. Apoi, dacă ai avut șansa și bucuria de a alăpta, ce mâncai în acea vreme? Și după, unde erai în timpul diversificării?

  • Bucurii,  Şcoala părinţilor,  Secvenţe

    Șoc. Firescul încă n-a murit

    Așa, ca din senin, un domn de 40+ a făcut trei pași, a ajuns în dreptul soției și a sărutat-o. S-a retras la fel de firesc și a continuat discuția cu ea și cu fiul lor. Fiul era mai înalt cu un cap decât ei – dar încă puști.

    Gestul tatălui a fost nu doar firesc, ci probabil și o obișnuință. Soția a răspuns fericită la sărut, iar băiatul n-a schițat niciun semn din acela al tinerei generații, care strâmbă din nas și se rușinează cu babacii…

    Secvența la care am asistat a durat câteva secunde

  • Şcoala părinţilor

    Notițe de la Conferința Națională de Parenting „Părinți și copii”

    Vă anunțam cu emoție că urmează să particip la Conferința Națională de Parenting „Părinți și copii”, un eveniment organizat de Mamprenoare, comunitatea mamelor antreprenor din România.

    Și-am participat sâmbătă, pe 13 aprilie. Conferința a avut ca moderator pe Izabela Marinescu – jurnalist și realizator al emisiunii „Parenting XXI” la Canal 33. Eu îi voi spune, însă, Izabela Caragea, așa cum am cunoscut-o pe cea care era cândva prezentatoare a știrilor la televiziunea ieșeană TeleM! 🙂

    A avut Izabela ceva treabă pe parcursul întregii zile, căci a stat față în față cu invitați unul și unul, alături de care a analizat provocările și bucuriile de părinte. De părinte, în general, de părinte al copiilor din generația Alpha, în special.

    Conferința Națională de Parenting „Părinți și copii”
    Foto: Irina Mocanu

    Sunt multe de povestit și m-aș lăsat păgubașă din prima, dacă aș gândi să vă spun totul. Așa că nici n-o să încerc. Însă, în spiritul celor Șapte pietre, în dreptul fiecărui invitat de la Conferință voi prezenta câte șapte idei pe care mi le-am notat.

  • Şcoala părinţilor

    Generația Alpha sub lupă. Și o conferință despre copiii ale căror meserii nu s-au inventat încă

    Sunt mama unei minunății care s-a născut în 2010. Adică în primul an ce a dat startul Generației Alpha. Se spune despre copiii Alpha că vor reprezenta generația cea mai numeroasă de până acum – și, direct proporțional, cea mai plină de provocări. Spre deosebire de noi, cei născuți după 1980 și numiți Millennials, copiii aceștia sunt născuți să fie lideri.

    Dar liderii buni se nasc și cresc alături de părinți buni, mereu informați, mereu curioși, mereu adaptați și conectați la propriii copii. Generația plină de provocări ne provoacă, astfel, în primul rând pe noi. Nu doar să o „suportăm”, nici doar să o iubim necondiționat