Interviu cu părintele Nichifor Horia – viața de mănăstire în forfota lumii
Zilele trecute am realizat, alături de colegii de la Doxologia, un interviu cu părintele Nichifor Horia. Cu stareţul Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi şi Exarhul administrativ al Mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. Am vorbit despre provocările și binecuvântările vieții de mănăstire trăite în forfota lumii.
După cum știți – sau poate aflați acum – Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași este o bijuterie arhitecturală.
Sfântul Nichifor Leprosul a grăbit recuperarea mea!
Sfântul Nichifor Leprosul a venit în ajutor. Grabnic ajutor! Mai jos… mărturia unui om tare drag sufletului meu.
La sfârșit de octombrie 2020 am chemat salvarea și am fost dus la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași. De câteva zile aveam probleme cu respirația și o oboseală inexplicabilă. În plus, saturația de oxigen era îngrijorător de scăzută. Mi s-au făcut multe analize și toate au ieșit rele. Apoi a urmat testul Covid-19 la care am ieșit pozitiv – deși cu trei zile înainte, la un cabinet particular, primisem rezultat negativ. Aveam gust, aveam miros, nu făceam febră, nu mă durea capul, dar plămânii îmi erau foarte afectați. Am primit oxigen și, cât de curând, am fost mutat la Spitalul de Boli Infecțioase. Acolo, cu mască de oxigen purtată aproape continuu și cu tratament specific unei pneumonii severe, am fost cât de cât stabilizat. Am stat internat 12 zile, apoi m-am întors acasă.
Un ateu pasionat de rock a părăsit scena și, la 47 de ani, a devenit… părintele Dan Bădulescu!
Se prezintă ca fiind un ortodox convertit la Ortodoxie. În tinerețe a fost ateu și a făcut din marea sa pasiune – muzica rock – un scop în sine. A fost chitarist în formații precum
Acasă la Paula Seling – dialog online în vreme de coronavirus
M-a văzut agitată, în încercarea de a găsi un decor neutru – fără „riscul” de a-mi ieși din cap vreun pluș, vreo aripă de avion, vreo pernă cu mutră amuzantă. M-a văzut întristată de ideea unui interviu… „rece” cu Paula Seling.
Recunosc. Am avut emoții mai mari decât la interviurile face tot face. Totul va fi bine, va ieși perfect!, m-a încurajat. Și se lăuda la cei din casă că mă voi întâlni cu o vedetă. Și eu sunt Paula, Maria-Paula! Dar ea e Paula SELING! Și e atââât de drăguuuțăăă!
Cu 5 minute înainte de a intra la interviu, mi-a adus un mesaj.
Să-i transmiți de la mine, bine?! Și când am întâlnit-o pe Paula Seling, i-am transmis.
Apoi am început interviul cel oficial. În realitate, o simplă discuție între două fete
Un an și șapte interviuri de pe Doxologia
Dan Negru, Mihai Neșu, Andreea și George Ogăraru… 😍 Mi-am dat seama că într-un an s-au „împlinit” șapte interviuri de care mă bucur tare!
În ordine cronologică,
În dialog cu George Ogăraru: „Normalitatea în zilele noastre – ceva destul de rar promovat”
În martie 2019, am stat de vorbă cu Andreea – soția lui George Ogăraru. Apoi, la cumpăna dintre ani, am avut onoarea de a-l cunoaște și intervieva pe Mihai Neșu, unul dintre cei mai buni prieteni ai lui George Ogăraru.
Și i-am zis atunci lui George, la Oradea: Să știi că numai tu lipsești din schema asta minunată. Mi-aș dori tare mult să accepți invitația de a purta un dialog sub reflectoarele Doxologia Media. De fapt, mint. Asta am gândit să-i spun. Și am primit acceptul încă de la primele cuvinte! Fapt care… paf!, m-a lăsat complet fără cuvinte.
Eu știu că oamenii mari și importanți sunt și deștepți, și prietenoși, și comunicativi. Așa că, teoretic, nu aveau de ce să mă uimească
acceptul și disponibilitatea la dialog ale lui George Ogăraru!
Și, totuși, spontaneitatea, simplitatea, naturalețea, normalitatea – au fost peste toate așteptările!
Nu la mult timp după vorbe au urmat, concret, faptele. Venit la Iași în interes personal, George Ogăraru și-a făcut loc în agendă și pentru echipa Doxologia!
Pelerini pe drumul spre Înviere – o scriere și 11 pagini de jurnal
În 2019 am scris, pentru Doxologia, Pelerini pe drumul spre Înviere. Un mini-serial sau, mai simplu spus, câte o pagină de jurnal, de conștientizări, de întrebări pentru fiecare moment important al bisericii – din sâmbăta cu Pelerinajul de Florii și până la Duminica Învierii.
A fost destul de ciudat inițial. Și de solicitant! Pentru că nu aveam de așternut știri pe o hârtie, informări despre denii, ci părți din sufletul meu. Lacrimi multe, bucurii și trăiri pe care aveam a le descoperi și monitoriza.
Ușor n-a fost. Obositor a fost. Contra cronometru a fost. Uneori aveam de scris și câte două texte pe zi – și asta cât mai repede după ce reveneam de la biserică și mă așezam la calculator. Cel mai greu a fost
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
