• Pentru minte,  Pentru suflet

    Cu mască și nas de Rudolf. Micile-mari minuni din vreme de pandemie

    De ceva timp, am început să lăcrimez mai des. Simt miros înțepător – dezinfectanți din magazine ori de la spălătura străzilor, dar și mirosuri mai naturale… – și, hop!, încep să bocesc pe sub mască. O plăcere! Scot șervețele, șterg mâini, scot alte șervețele, șterg ochii… se rezolvă. Că nu-s prea mofturoasă de felul meu.

    Zilele trecute, însă, după o tură din asta de plâns, când am dat masca jos aveam nasul roșu ca al lui Rudolf. Ups! M-am cam speriat! Mă ustura, interior, exterior, iar partea estetică – total inestetică! –  era cea mai nesemnificativă. Va fi jale dacă încep să dezvolt vreo alergie, mi-am zis…

    A trecut momentul. Dar au venit noi zile. Cinci minute de purtat mască – rezultat roșu și dureros. Roșul trecea, nasul în continuare se… simțea.

  • Pentru minte,  Pentru suflet,  Şcoala părinţilor

    Trei daruri pe care le-am primit astăzi. Și-un cer

    cerul de pe 21 mai

    La predica de astăzi ni s-a vorbit despre cât de importante sunt dragostea și ascultarea de părinți! Deși om în toată firea și împărat mare, Sfântul Constantin a avut în mama sa, Elena, un bun consilier. Un sfătuitor! Un om pe care l-a respectat, pe care l-a iubit, de înțelepciunea căruia a ținut cont! Sfânta Elena este cea care i-a povestit despre creștini, cea care a pornit pe urmele Crucii Mântuitorului, cea datorită căreia creștinii au putut să iasă din catacombe și să se bucure de libertatea mărturisirii credinței, cea care a contribuit activ la zidirea de biserici! La finalul vieții, Împăratul Constantin a devenit el însuși creștin alături de mama lui – întocmai cu Apostolii!

    Oare mamele de azi mai pot naște sfinți?…

  • Ale tinereţii valuri,  Publicitare,  Şcoala părinţilor

    Jucăriile magnetice – constructori de vise și de copilărie

    Îmi amintesc de magneții mici și negricioși, fără o formă neapărat definită și mă apucă nostalgia! Pe vremea mea… jucăriile magnetice erau bucățelele acelea minunate aveau puterea de a mă ține zeci de minute în mrejele lor! Le analizam cum se atrag și cum se resping, cum se urmăresc cu patimă când o foaie stă între ele. Cum se lipesc de clanța ușii, cum au puterea de a strânge de pe un birou toate boldurile și agrafele. Țineam magneții într-un loc doar al lor și Doamne ferește dacă rătăceam unul – nu aveam liniște până când nu-l găseam.

    Când am mai crescut, bucuria magneților a început să dea culoare frigiderului. Ca-n orice casă, de altfel! Și-așa ne-am pornit a vorbi generic despre magneți fără să-i mai vedem. Admirând și alegând doar în funcție de micul ornament lipit deasupra lor.

    ***

    Dar magnetul și-a recăpătat valoarea în viața mea de mamă și în viața copiilor noștri. Căci în fiecare casă, la loc de cinste, găsești astăzi… jucării magnetice! De la cele mai mici vârste, copiii ajung să analizeze și să înțeleagă cum și de ce se prind anumite figurine pe tabla magnetică. De ce rămân lipite acolo. Cum se pot desprinde. Și câte și mai câte!

    Magnetul nu e o jucărie – cu atât mai mult nu e o simplă jucărie – ci e o întreagă lume de studiu, de creație, de culoare și de bucurie!

  • Doxologia,  Maria-Paula

    Acasă la Paula Seling – dialog online în vreme de coronavirus

    M-a văzut agitată, în încercarea de a găsi un decor neutru – fără „riscul” de a-mi ieși din cap vreun pluș, vreo aripă de avion, vreo pernă cu mutră amuzantă. M-a văzut întristată de ideea unui interviu… „rece” cu Paula Seling.

    Recunosc. Am avut emoții mai mari decât la interviurile face tot face. Totul va fi bine, va ieși perfect!, m-a încurajat. Și se lăuda la cei din casă că mă voi întâlni cu o vedetă. Și eu sunt Paula, Maria-Paula! Dar ea e Paula SELING! Și e atââât de drăguuuțăăă!

    Cu 5 minute înainte de a intra la interviu, mi-a adus un mesaj.

    Să-i transmiți de la mine, bine?! Și când am întâlnit-o pe Paula Seling, i-am transmis.

    Mesaj pentru Paula Seling - de la Maria Paula

    Apoi am început interviul cel oficial. În realitate, o simplă discuție între două fete

  • Maria-Paula,  Şcoala părinţilor

    Un ciorap de damă și-un pletos simpatic – joacă creativă alături de teacher Oana

    În toate neminunățiile lui, domnul Facebook e minunat atunci când ne mai amintește ce-am mai făcut acum un an, doi, zece. Astăzi a scos la suprafață o amintire din 2014, când anii Mariei erau… aproape 4! 🙂 Pe vremea aceea o duceam la atelierele de joacă creativă organizate de teacher Oana Jalbă. Și, ca azi, în 2014, se pregătea o petrecere cu semințe și cu mutrițe vesele!

    Copiii, alături de părinții lor jucăuși, au creat fiecare omuleți dintr-o bucată de ciorap umplută cu semințe și, apoi, cu pământ. S-au adăugat ochi, nas, gură. Și cam acesta e rezultatul ce-a ieșit atunci din mâinile fetelor Pintilese – sub atenta îndrumare a Oanei!

    joacă creativă - față de ciorap umplută cu semințe și apoi cu pământ

    A urmat apoi o misiune de mare angajament.

  • Bucurii,  Cerul şi pământul

    Luna de pe #CerulDeLaEtajul6

    Mă declar mulțumită. Și recunoscătoare. Nici în perioadă de coronavirus, nici în perioadă în care am exagerat cu pozatul soarelui – luna cea minunată nu mă ocolește! E vremea să admir luna de pe #CerulDeLaEtajul6. Și nu oricum, ci din pat! E vremea aceea în care