În așteptarea clopoțelului, dau apă la șoricei
Peste fix o săptămână va suna clopoțelul. Și clopoțelul acesta va suna altfel. Altfel decât l-am auzit până acum, altfel decât l-am perceput până acum. Clopoțelul acesta îmi va purta copilul spre o lume nouă. Clopoțelul acesta va petrece multe dimineți alături de copilul meu și-i va răsuna în urechi uneori plăcut, alteori iritant, în alte dăți cu bucurie, iar în altele însoțit de un oftat… precum glasul unei mame… 🙂
Retrăiesc emoțiile inocente și inconștiente de acum 26 de ani. Din prima mea zi de școală. Retrăiesc și emoțiile de acum șase ani, când îmi țineam prunca la piept și intram într-o altă școală…
Cum va fi copilul meu – adultul de mâine?
Copilul meu va fi un adult fericit, bun la suflet și demn. Cel puțin, asta îmi doresc pentru el și pentru asta încerc mereu ca eu să pot fi educator și exemplu. Să-i fiu mamă și prieten bun, punct de sprijin și de echilibru. Să am mereu brațele pregătite pentru o îmbrățișare, să am mereu brațele „descuiate” pentru a-i oferi spațiu și libertate.
Iubirea e necondiționată, dovedită prin fapte și rostită oricât de des – dar nu neglijăm nici explicațiile, regulile și responsabilitățile.
Pare ușor dar, Doamne, ne împiedicăm și ne împotmolim când ne e lumea mai dragă! Și-nvățăm să ne acceptăm nereușitele, să ne cerem iertare, să ne ridicăm și să mergem mai departe.
Fetele s-au întors acasă
Două fete, 11 zile, 1.325 de kilometri și-o infinitate de momente numai bune de transformat în amintiri frumoase. O călătorie fără incidente, slavă Domnului, cu drum lin, cu vreme bună, cu prieteni faini și cu vizite de suflet.
Două fete – mamă și fiică – au pornit într-o aventură de viață și de vacanță, pline de emoții, de planuri și de zâmbet.
Ziua în care Maria-Paula s-a născut a doua oară
Ziua de 15 august este una de mare sărbătoare. E o zi de plâns și de bucurie sfântă, căci Maica Domnului a plecat la Fiul său, dar lumea nu a părăsit! De acolo, de Sus, ne ascultă rugăciunile, ne vine mereu în ajutor și mijlocește pentru noi și pentru mântuirea noastră în fața lui Dumnezeu.
De fiecare dată, pe 15 august ne amintim și de marele moment în care prunca mea s-a născut din apă și din Duh! În 2010, pe 15 august, Maria-Paula a fost botezată.
Mami biciclista
Mă tot uitam eu spre mamele tinere și moderne, care ies în parc pe bicicletă sau pe role, atături de copii – și parcă tânjeam la joaca și la bucuria lor. Logic… nu prea făceam nimic mai mult de atât.
Asta, până când am spus că-n vremea schimbărilor cu forța care se tot anunță în viața mea e cazul să fac și schimbări… de dragul schimbărilor! Așa că am hotărât să alung frici și motive… și să intru și eu în lumea mamelor tinere și moderne! 🙂
Da, alături de Maria am spus prezent la cursurile de mers pe bicicletă
Șase ani și-o minune
Acum șase ani, pe vremea aceasta, priveam cei mai faini ochi verzi pe care-i văzusem vreodată în viața mea! Aveam deja o zi de când îmi țineam prunca în brațe și mă bucuram de prețiosul dar primit de la Doamne-Doamne.
Nu mă satur să-mi amintesc zilele de 29 și 30 iunie 2010, nici tot ceea ce-a urmat de atunci încolo, până astăzi, în viața noastră. Maria-Paula nu se lasă nici ea mai prejos. Se așază cu capul pe umărul meu și mă roagă: Mami, mai spune-mi o poveste adevărată despre mine! 🙂 Și eu numai atâta aștept.
Să-i spun cât de mult o iubesc,
Avem absolventă de grădiniță
Parcă mai ieri vorbeam despre un moment istoric în familia Pintilie – prima ședință cu părinții :). Parcă mai ieri, cu o tonă de emoții, pășeam spre prima zi de grădiniță.
La fel am pășit și spre ultimele zile de grădiniță – spre serbarea și petrecerea de final de grupă mare. Vorbele Mariei de la trei ani o ajung din urmă astăzi, la aproape șase ani… Azi merg la grădiniţă şi la şcoală, mâine – la facultate! 🙂
Copilăria n-o vom uita
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
