Două tipuri de iubire. În care vrei să creșteți?
Între un el și o ea care se iubesc există două tipuri de iubire: lumânare și candelă.
Relația de tip lumânare se ramifică. Lumânarea poate fi simplă sau sculptată, din ceară naturală sau din tot felul de combinații, parfumată sau nu, arzând molcom sau agitat, încălzind, luminând, descoperind umbre, culori, vise, suflete. Cert e că, mai devreme sau mai târziu, există un capăt al lumânării. Și știm… sau aflăm între timp… că există și un capăt al relației.
Iubirea de tip candelă poate fi nemuritoare. Îți dorești să arzi pentru ea, să fii acolo, prezent, să fii implicat, să muncești în pereche pentru candela voastră. Din păcate, nici iubirea de tip candelă nu e mereu nemuritoare. Pentru că munca în echipă e grea. Chiar și atunci când e minunată!
Premiu de la Flick Domnul Rimă – am brad! :)
Între Crăciun și Revelion, Flick Domnul Rimă a lansat o provocare cu un premiu pe măsură. Un premiu de la Campofrio Romania! Am participat și am fost unul dintre câștigători.
La început de 2022 a venit curierul la ușă. Tan-ta-ni-ooo! Am brad! Mulțumesc! 🙂
Steaua sus răsare
Se pare că devine tradiție colinda online. Așadar, întrebăm: primți colindătoarea? 🙂 Azi e cu… Steaua sus răsare!
S-aveți suflet pregătit
Să Se nască-n el Hristos,
Să fiți veseli c-a venit
Mesia, chip luminos!
Doamna cu porumbeii și-un dialog din „Singur acasă 2”
Sursă foto: captură online din „Singur acasă 2” Recunoașteți personajele? Mda, e perioada… „Singur acasă”. Partea a doua, „Pierdut în New York”, cuprinde un dialog destul de fain între Kevin și doamna cu porumbeii. E o lecție… de ținut minte! Motiv pentru care am transcris vorbele. Să le citim, să le recitim, să le înțelegem, să le uităm… și să știm, apoi, unde să ne întoarcem la ele.
Sfântul Andrei la Catedrala Arhiepiscopală din Galați
Motive pentru care urmăresc o competiție – show tv
Dacă urmăresc o competiție – show tv, o urmăresc întorcând-o pe toate fețele, nu doar pentru a ține scorul.
Pe mine mă interesează cum pierd și cum câștigă oamenii. Cum se poartă în situațiile limită, cum își asumă sau nu greșelile, cum înjură sau nu, cum se dau cu fundul de pământ sau nu, cum se întristează, cum se bucură, cum vorbesc cu ceilalți, cum vorbesc despre ceilalți, cum își pun și cum le cad măști, cum cedează, cum se redresează, cum pun piedici, cum glumesc, cum invidiază, cum știu să respecte… și tot așa.
Nu o fac în stil de bârfă, nici ca să-i judec, ci pentru a înțelege mai bine oamenii, în complexitatea lor. Pentru a discuta cu Maria pe cazuri concrete, pentru a o lăsa să-și răspundă singură la unele întrebări, pentru a observa cum se văd din exterior anumite calități, dar și multele defecte pe care, în măsuri variate, cu toții le deținem.
Adevăratul coșmar din ziua Halloween
Vrei coșmar de Halloween? Și de fiecare zi? Hai cu adevărul! Demachiază-te. Dă-ți jos toate măștile de pe chip și din suflet! Renunță la aparențe! Dezbracă-te! Aruncă toate voalurile, toate filtrele și toate strălucirile!
Arată-ți iadul din suflet, din gândire și din cerul gurii! Îndrăznește să te privești în toată splendoarea! Dă-ți voie să te îngrozești. Țipă în gura mare: ăsta-s eu, monstrul monștrilor! Astea-s rănile mele! Ăsta e sângele meu și ăsta e veninul din mine!