pusa la zid - Anda Elena Pintilie
Vorbe de duh

Telegramă virtuală

Sunt neînțeleasă. Zâmbesc. Sunt pretențioasă. Zâmbesc. De ce aș cere să mă înțeleagă cineva, când eu însămi știu cât pot fi de neînțeles? Zâmbesc.

Uneori ar fi mai bine să tac și doar să zâmbesc. Zâmbesc. Dar stai, că și zâmbetul are nuanțele și interpretările lui. Zâmbesc. E clar. Zâmbesc. Îmi asum să fiu eu și-mi voi purta neînțelegerea și neînțelegerile în spate. Zâmbesc. Înțeleg. Zâmbesc. Și continui. Zâmbesc. Neînțeleasă și înțelegătoare. Zâmbesc.

(Dar cine să mă mai înțeleagă?)

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *