Din teoria lui „n-ai putea” se evadează prin practică
N-ai putea să te descoperi singur într-un pat mare, mare și gol.
N-ai putea să mai scoți capul în lume, știind că lumea îți cunoaște micimea și durerea din patul mare, mare și gol.
N-ai putea să pleci singur la un drum lung, lung și greu.
N-ai putea să fii fericit la destinație, știind că și întoarcerea va fi tot pe cont propriu, într-un drum lung, lung și greu.
Nimic n-ai putea să faci. Până când teoria se transformă în practică și te găsești în fața faptului împlinit.
Ce se face cu singurătatea
Singurătatea nu e de cerut. Nici de refuzat. Dacă apare la orizont, pur și simplu se trăiește.
În singurătate poți să te cunoști, să te descoperi mai bine. În singurătate poți să te analizezi și să te vindeci. În singurătate se cern multe, se acceptă multe, se schimbă multe.
În singurătate afli că nu ești, de fapt, singur.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase