Povestea unor îmbrățișări
Pe 16 septembrie 2019 am scris și am rostit niște gânduri despre… îmbrățișări. Nu despre O îmbrățișare, ci despre mai multe. Unele frumoase, altele devenite, în timp, de nedorit. Unele ascunse, altele adormite. Unele trezite din urât și din nou fericite. O poveste despre noi, oamenii, și despre brațele noastre cuprinse în… îmbrățișări. Sau o poveste numai despre mine – cine mai știe?…
Azi am decis ca acest clip să își facă și aici culcuș, în îmbrățișarea blogului. Or fi mulți patru ani de așteptare? Sunt așa cum sunt. Și probabil că azi era ziua lor. A îmbrățișărilor și a celor Șapte pietre.
Mesaj de la un capăt de lună
mesaj de la un capat de luna – luna de pe cerul de la etajul 6 Sunt la un capăt de lună. Și gândul meu sună. Vorbesc… plutesc… visez… iubesc!
Gânduri din spumă
M-am pierdut într-o cadă.
M-am acoperit cu spumă
și-am jucat ascunsa
cu degetele de la picioare.Nu mi-e teamă prin ochii tăi…
În fața ta nu mi-e teamă să mă dezbrac de secrete, de măști și de tot felul de perfecțiuni impuse de lumea cea mare.
Inima. În închisoarea mea ea are voie să viseze
Am plecat cu barca să-mi caut inima.
Nici nu mai știu pe unde hoinărește…
De-i în costum ori se-odihnește-n pijama
De mă așteaptă ori pe-altcineva iubește.Am plecat să-i fac inimii pe plac. Atât.
Ca un pescar, am luat doza de răbdare…Noi n-avem nicio poză împreună, știi?
Noi n-avem nicio poză împreună, știi?
Dar avem mulți pași făcuți umăr la umăr
Și câteva povești pe care ni le tot spunem.Întrebări „de trezire” în miez de noapte
Poate că ar fi bine să ne întrebăm, din când în când, de ce alegem măștile. De ce alegem să ne mințim
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
