Fapta bună și răsplata
Se spune că, atunci când faci o faptă bună, o faci și gata. Fără să te lauzi, fără să aștepți nimic în schimb.
Am făcut o vizită prin satele sărace din preajma Iașului și-am descoperit, în unele locuri, că nu mai sunt doar ortodocși (și catolici), așa cum erau acum un an, doi, cinci, douăzeci. Acum, unii se cheamă penticostali, adventiști, evangheliști…Astăzi am cunoscut-o pe Paula
După cum unii dintre voi deja ştiţi, pe Maria noastră o cheamă şi Paula. O sărbătorim pe 29 iunie, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi continuăm petrecerea pe 30 iunie – ziua în care s-a născut.
Ei… faţă de alţi ani, în care am fost neatentă, de câteva zile mi-am propus să-mi amintesc să-i spun copilei nostre La mulţi ani şi astăzi, când în calendar stă scris numele fecioarei şi muceniţei Paula.Mai avem o șansă
Spuneam, cândva, că nu e totul pierdut. Şi-am oferit doar trei exemple – suficient de relevante!
Astăzi, vin cu o completare.Ce avem de învățat din renunțarea Papei Benedict al XVI-lea
Ziua de astăzi a zguduit întreaga lume creștină. Papa Benedict al XVI-a a anunțat că se retrage din demnitatea de Episcop al Romei și al întregii lumi catolice. Știrile au început să curgă: Papa demisionează! Eveniment fără precedent! În plus, casele de pariuri au creat din primele secunde subiecte noi de făcut bani.
Să le luăm pe rând.Sfârșitul nu-i aici!
Astăzi, am avut o revelație. Și, o bucurie! De fapt, știam! Dar, totul a fost ca o nouă descoperire, ca o (re)mărturisire a credinței.
După ora 14, am plecat cu George să ne închinăm la Mitropolie, la Sfânta Parascheva și să-l salutăm pe Sfântul Iosif. Orașul era destul de pustiu. Instituțiile publice aveau ușile ferecate, iar mall-urile nu erau în sensul nostru de mers. Ajunși în poarta Catedralei, am rămas uimiți. Curtea, dar și Mitropolia, erau pline de oameni. Deloc surprinzător, dar minunat – mare parte a oamenilor erau tineri! Unii veneau, alții plecau. Câte doi, câte trei, dar și multe grupuri destul de… consistente!Minunile din viaţa mea
Despre Sfântul Nectarie şi despre motivele pentru care ţinem atât de mult la el, am mai povestit în diverse ocazii. N-o să reiau acum istorii despre viaţa lui şi despre minuni scrise în cărţi. Însă, astăzi, de ziua sfântului, mă simt datoare să povestesc minuni simţite de mine, în ultima perioadă. Revărsate asupra unor persoane dragi mie şi, implicit, asupra sufletului meu.
După dealuri (după mine)
Să revenim la subiectul cel adevărat. După dealuri este un film în regia lui Cristian Mungiu. Are la bază întâmplarea adevărată de la Mănăstirea Tanacu – o întâmplare în egală măsură tristă, cutremurătoare și, vrem, nu vrem… parte din viața noastră.
Atunci când spui Cristian Mungiu – nu ai cum să nu te gândești la un film bun. Atunci când abordezi un subiect ce ține de religie, credință, preoți – nu ai cum să nu stârnești interes și comentarii de toate felurile. Atunci când vorbești despre o Românie săracă, nebună, ortodoxă – nu ai cum să nu fii exotic în fața străinătății. Toate aceste ingrediente, adunate – oferă, încă o dată, cheia succesului.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase