Un an de la prima piatra
Pietricelele sarbatoresc astazi! Cele sapte pietre danseaza din buric, sufla in lumanari, fac glume si rememoreaza.Sunt multe amintiri prin paginile acestui jurnal. Am pus mult suflet, un pic de umor, cateva flori, ceva cultura – si o parte din viata mea.Un an cu bune si rele, un an in care feedback-ul s-a realizat mai mult pe mess. Mi s-a spus ca 7pietre poate crea dependenta si mi s-a multumit pentru anumite postari de constientizare. Unii mi-au reprosat pentru prea multe subiecte religioase. Apoi au revenit la ganduri mai bune.Mi s-a atras mereu atentia cand nu mai scriam… ceea ce presupune ca macar o persoana, doua, trei, cinci, zece m-au citit.Am incept acest blog din dor de a scrie… atunci cand ma indepartasem prea mult de jurnalism. Acum, la un an, sarbatoresc si cateva zile de la revenirea mea in mirajul presei.Si mai sarbatoresc faptul ca in acest timp am devenit matusica lui Andrei Octavian si matusica de suflet a multor alti copilasi care s-au nascut sau care inca mai profita de locul cald din burtica mamicilor lor.Un an de 7pietre. Un an plin de incercari, suisuri, coborasuri. Un an cu zambetul pe buze!Si ca sa spun La multi ani, 7pietre!, trebuie mai intai sa-ti spun La multi ani tie!Pui mic
Astazi a iesit din ou puiutul Andrei Octavian. Nepotelul nostru! Sa fii sanatos, copilas scump si sa le umpli sufletul de bucurie parintilor tai!
20 iulie – Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul
O, preaminunate si preainaltate proorocule al lui Dumnezeu Ilie, mare ravnitor pentru slava lui Dumnezeu, […] apara-ne de seceta, de foamete si de bolile cele aducatoare de moarte si daruieste noua buna intocmire a vazduhului si toata imbelsugarea pamantului intarindu-ne in dreapta credinta si viata curata, ca, izbavindu-ne de chinurile cele vesnice, sa ne invrednicim de fericirea raiului cantand lui Dumnezeu : Aliluia !(fragment din Acatistul Sfantului Prooroc Ilie)Ce înseamnă teama
Exista un moment de zumzet puternic de fiecare data cand un El si o Ea se casatoresc. Biserica se umple de ras, toti isi dau coate, barbatii se mandresc, femeile se revolta. De ce? Pentru ca ne place sa luam doar o parte dintr-un intreg si sa n-o aplicam la context. Pentru ca e mai usor sa devenim carcotasi, sa ne razvratim ca prostii si sa facem dintr-un moment plin de sfintenie un balci.
IAR FEMEIA SA SE TEAMA DE BARBAT! Cum asa?!
Rasfoind o carte a unui OM pentru care am tot respectul, am gasit RASPUNSUL.
Preotul Constantin Necula
Limba romana tipa dupa ajutor
*****: pls dami add
vreau sa te intreb ceva
numai dak nai probleme ku oamenii care vb pe mess
anda_elena: poti sa ma intrebi si fara add
*****: ok
ce cls ejty?
ejty cumva in liceul marin preda?
anda_elena: sunt batrana – cauta-ti tu fetite de varsta ta
*****: mda kum spui u
kt de batrana?:))
15 ani?Mai sus… fragment dintr-o discutie purtata cu un pustiulica, dupa numeroase refuzuri de a-l accepta in lista de messenger. Numele lui l-am transformat in stelute – nu de alta, dar nu am niciun interes sa-l fac vedeta. Si nu, nu mandria de a fi agatata de copii m-a provocat sa fac o postare speciala – ci groaza.Groaza de a vedea cum limba romana se transforma de la generatie la generatie. Pe mine ma mustra constiinta ca nu scriu cu diacritice. Ca pe mess nu folosesc la inceput de propozitie litera mare si ca nu pun punct la sfarsit. Prescurtarile, alea firesti – sunt la ordinea zilei – vb, pt, tel, … la care se adauga si englezismele de toate zilele – pls, mess, ok, np… Nu sunt absurda. Ma mai si stramb la scris – dar cu cine imi permit – oameni care stiu ca scriu lojic dintr-un anume motiv si nu pentru ca n-as sti ca logic este varianta corecta.Pot accepta o greseala de genul dami, nai – pe motiv de tastatura. Dar cand cratimele continua sa lipseasca – atunci asta devine o problema.Dar nu pot accepta/ intelege/ promova o alta limba romana. Ejty????!!!! Ce e asta? Esti? Pe ce limba? In ce secol? Cu ce motiv? Prescurtare nu e sub nicio forma – raman tot patru litere. Ce sa caute j si y in esti???Ku, kum??? Din nou – cu ce ma ajuta sa schimb c-ul normal cu un k?!Kt? Vai… aici chiar s-a facut economie de o litera…!In doar 11 randuri scurte – un… dialog… sa-i spunem – m-am cutremurat. Problema e ca acest copil nu reprezinta un caz particular. Problema e ca avem cu adevarat o problema! Fara sa mai tinem cont de faptul ca daca le-am da o foaie si un pix catorva care fac scoala azi s-ar putea sa ramanem si mai uimiti.Nu stiu daca asta e neaparat o situatie de genul pe vremea mea, dar stiu ca imi doresc ca ai mei copii sa aiba o tara, o limba, o istorie… Sa poata citi o pagina dintr-o carte si sa inteleaga ce scrie acolo. Sa cunoasca reguli minime de scriere si de bun simt. Sper sa nu-mi doresc prea multe de la viata…Atacul degetelor de la picioare
Vara – soare, mare, concediu, bucurii! Si… atacul degetelor de la picioare! 🙂
Pentru ca, pe langa soare, mare, concediu, bucurii… – care exista sau nu – in doze diferite… vara aduce in prim plan si mici hidosenii.
Eu, personal, nu suport degetele de la picioare. Nici pe ale mele, nici pe ale altora. Cu mici exceptii.
Consecinte
Cam astea sunt si consecintele… dupa repetate lectii de zburat cu blocul…
E un soi de ruleta ruseasca. Orice vanticel un pic mai suparat se poate alia cu blocul nostru si poate produce bucurii posesorilor de masinute.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
