Oferă 2 euro pentru viaţa lui Bibi!
Nu am scris postare specială zilele astea, dar am făcut de câteva ori anunţul, prin intermediul reţelelor de socializare – trimiţând spre scrieri mai vechi, în care ţi-l prezentam pe Bibi.
Scriu astăzi, intenţionat, în ultima zi, de teamă ca unii să nu fi lăsat fapta bună pe mai târziu şi s-o fi uitat… Scriu astăzi, în ultima zi, pentru că nu e timpul pierdut! Acum, în acest moment, îi poţi oferi lui Bibi 2 euro şi o şansă la viaţă! Ia telefonul în mână, deblochează-l şi trimite măcar un SMS la numărul 848! Astăzi, 16 decembrie, este ultima zi în care mesajul la 848 înseamnă 2 euro pentru viaţa lui Bibi!
Bibi are un an şi jumătate. Este cu un strop mai mare decât Maria. Numai gândul că, în această loterie a vieţii, copilul meu ar fi putut fi grav bolnav – îmi inundă faţa de lacrimi. Şi, cum, inevitabil, în acest moment m-am gândit la asta… plâng. Plâng şi scriu şi te implor ca, de fiecare dată când poţi, să ajuţi copiii să trăiască! Nu trebuie să dai mult! Nu trebuie să-ţi fie ruşine să dai puţin! Pic cu pic, se poate aduna mai mult decât îţi poţi imagina!
Ca să poată trăi, Bibi are nevoie de 140.000 de euro… şi de un transplant de măduvă, într-un spital din Ierusalim. De la tine doreşte, în acest moment, 2 euro. Te lasă inima să spui nu?!
Chiţ-chi-neaţa!
Astăzi, m-am trezit cu ceva pe gât.
Pus pe glume, omul a vrut să-mi spună Bună dimineaţa! prin intermediari :).
Cine-i Pop ăsta?!
Deschid televizorul şi gasesc o ştire scrisă aşa: MOBILIERUL REGELUI POP A FOST SCOS LA LICITAŢIE.
Mă uitam nedumerită la ecran, încercând să-mi dau seama ce rege am avut noi cu numele Pop. În timpul acesta, pe fundal, cânta Michael Jackson! 🙂
Stop sinuciderii! Alege viaţa!
Mi-am încheiat săptămâna scriind despre morţi… şi despre morţi în viaţă. Încep o nouă săptămână, se pare, în acelaşi ton, referindu-mă, de data aceasta, la oamenii care aleg să moară. Nu voi judeca şi nu voi arunca pietre… Însă, nici nu voi susţine vreodată că sinuciderea este o alternativă în viaţa cuiva. Aflarea veştii că Mălina Olinescu s-a aruncat de la etaj astă noapte m-a terminat. O ştiu şi-am urmărit-o mereu, din vremea Şcolii vedetelor şi până săptămâna trecută, când a cântat, ca în fiecare emisiune, la Dansez pentru tine. Deşi nu mai era la modă (pentru societatea hidoasă a zilelor noastre), eu o cunoşteam. Pentru mine – şi pentru mulţi ca mine – ea era o vedetă, în adevăratul sens al cuvântului.
Mi-e groază de tot ceea ce a fost în mintea şi în sufletul ei. Mi-e groază c-a ales să refuze, din start, posibilitatea mântuirii. Îmi pare rău pentru ea şi mi se rupe inima pentru mama ei… Îmi pare rău de toată perioada ce va urma, când Mălina va redeveni… ştire de primă pagină. Ideea sinuciderii va fi, din nou, transformată într-un model şi toţi se vor trezi să bârfească vrute şi nevrute…
Într-un asemenea context, hop şi eu!, încep să scriu.
12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon
Sfântul Spiridon este cunoscut drept sfântul călător. În preajma sărbătoririi sale, el dispare cu trupul din raclă. Când revine, corpul îi este cald şi prăfuit, iar încălţările sunt tocite şi purtate.
Sfârşitul fiecăruia dintre noi
În ultima perioadă, am avut şoc după şoc, la aflarea unor veşti triste. Oameni relativ tineri s-au stins din viaţă, fără să dea semne, înainte, că ar suferi de vreo boală. Pur şi simplu. Să-i ierte Dumnezeu pe toţi şi să le odihnească sufletele în pace! Iar pe noi, pe cei încă vii, să nu ne lase să-i uităm. Să-i pomenim în rugăciunile noastre şi să nu trecem cu vederea faptul că şi sfârşitul fiecăruia dintre noi poate fi în următoarea secundă – mult mai devreme decât temutul sfârşit al lumii…
Ne culcăm uitând să ne facem o cruce, ne trezim şi ne începem o nouă zi fără să mulţumim pentru darul de-a mai fi. Luăm în râs cele sfinte, promitem că ne vom pocăi la bătrâneţe, că atunci vom posti, ne vom spovedi, ne vom împărtăşi… Ne credem eterni şi spunem că trăim clipa, fără să ne pese de ceea ce va urma. Totuşi… avem garanţia unui al doisprezecelea ceas?…
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
