Hopa tropa prin oraş,  Pentru minte,  Pentru suflet

Steaua fără nume

În luna mai, anul acesta, am fost la premiera spectacolului „Steaua fără nume”, la Ateneul Tătărași. Am ieșit de acolo învăluită într-un amalgam de emoții, de întrebări, de zâmbete și lacrimi. Și… recunosc, am fost atât de răvășită și, într-un final, de egoistă, încât n-am putut să vă povestesc trăirile mele. Ideile îmi galopau în minte și în suflet, dar nu voiau să iasă la suprafață. Până la urmă, cine sunt eu să vorbesc despre dragoste, despre fascinația lumii de altădată, despre suflete pereche, stele fără nume, iubiri împărtășite și neîmpărtășite?…

Apoi, am regretat starea de slăbiciune care mă cuprinsese! Adică, păstrând totul pentru mine… v-am negat vouă șansa de a petrece o oră și jumătate într-o gară și într-o altă viață! De aceea, i-am rugat pe prietenii de la Ateneul Tătărași să mă anunțe, atunci când spectacolul „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, va reveni în prim plan. Ei m-au anunțat și eu trâmbițez acum, în toate zările: duminică, pe 25 octombrie, la ora 19.00, puteți avea parte de o seară care să vă bucure, să vă emoționeze, să vă pună pe gânduri și să vă facă palmele să nu se mai oprească din aplaudat! 

Steaua fara nume

Haideți, împreună, într-o lume plină de sensibilitate, de timiditate, de vis, de frumusețe și de dorințe! Veniți să-i cunoașteți pe șeful de gară și pe subalternul lui – oameni de maximă actualitate, chiar dacă acțiunea se desfășoară în perioada dintre cele două Războaie Mondiale -, pe eleva cea visătoare și pe înțepata domnișoară profesoară Cucu, pe „prietenul la nevoie se cunoaște” și pe tipul cu bani și cu toartă, care-ți asigură accesul în lume!… Veniți să-i cunoașteți pe simpaticul și vai de capul lui profesor Miroiu și pe Mona cea captivă în confort, în viața și în sentimente.

Steaua fără nume capătă, într-un final, un nume… cu prețul unei nopți trăite altfel, în care oamenii și iubirile se descoperă la un alt nivel… Dar dimineața, când stelele dispar, când lumina lasă să se vadă și urâtul pitit prin ungherele nopții… planurile făcute cu câteva ore înainte mai stau în picioare?… Cine știe?! Vă las să aflați! Vă las să visați!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *