Promisiuni de 1 Aprilie
După ce am pus în practică o păcăleală anul trecut… şi după ce greu mi-am revenit din păcăleală şi din remuşcări… anul ăsta am gândit de o mie de ori înainte de a porni la scris.
La un moment dat, voiam să-mi modific data naşterii pe Facebook şi să mă sărbătoresc astăzi… dar m-am răzgândit. Într-un final, am decis să nu mai mint pe nimeni ci să mă mint, frumos, doar eu pe mine!
Te las şi mă duc la un alt copil!
De multe ori, mi-a fost dat sa aud cum părinţii îşi ameninţă copiii: Dacă nu vii acum, te las şi plec la un alt copil, mai cuminte! sau Nu-i nimic, mă duc la un alt copil, pe care o să-l iubesc mult!
Fazele astea mă cutremură. E adevărat că, pe moment, ameninţările îşi au efectul dorit. Copiii renunţă la obrăznicii şi vin în fuga mare la mamă sau la tată. Au ochii în lacrimi şi promit că o să meargă de mână şi-or să fie sfinţi.1 Aprilie „copt” de pe 30 Martie
Sper ca nu am suparat pe nimeni (prea tare). Si, sper ca nu supar nici acum pe cineva – cu intoarcerea mea. Intoarcere… de unde n-am plecat niciodata.
Ma intrebam, de ceva timp, care sa fie pacaleala mea pentru marea zi de 1 Aprilie. Zi in care, de obicei, sunt pacalita – fara sanse ca eu sa reusesc sa pacalesc pe cineva.
Asadar, ma intrebam… Un dracusor din mintea mea imi sugera sa anunt ca ma las de blog. Stiti secventele din Tom si Jery, nu? Imediat, aparea ingerasul, care-l pocnea pe dracusor si-mi soptea – nu se poate asa ceva!
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase