Părintele sufletului nostru
Așa își începe Nicolae povestirea de astăzi, despre un om tare drag sufletului nostru. Despre acel sfânt printre oameni, pe care am încercat să vi-l fac și eu cunoscut, mai demult.
Astăzi se împlinesc 6 ani de când Părintele Calistrat s-a mutat în brațele Cerului. Printre stelele pe care atât de mult le iubea!
De ziua unui OM care a schimbat Iașul
Nu putem să lăsăm o urmă in istorie, o dâră de lumină, dacă ceva nu s-a schimbat în viața nostră. Schimbăm societatea construită în jurul nostru, în măsura în care lumina candelei din sufletul nostru pâlpâie… Vom spune că sunt povești, pentru că în societatea contemporană, atunci când eu am o problemă, problema este doar a mea…
A existat, însă, un OM în istoria capitalei Moldovei, pentru care problemele orașului, ale năpăstuiților de soartă, ale clerului, ale tinerilor școlari și studenți au devenit nu problemele, ci provocările sale!
Calul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe
Poate că în vremea copilăriei, mulți dintre noi, văzând icoana Sfântului Gheorghe, ne-am întrebat de ce sfântul este reprezentat călare pe un cal, de cele mai multe ori unul alb. Care este legătura dintre sfânt și calul reprezentat?
Asta s-a tot întrebat și pasionatul de serviciu în materie de cai :).
Scrisoare de la Sfântul Andrei
L-am tot văzut ieri, prin casă. Se foia, se frăsuia. Avea o idee de articol, dar nu știa dacă să meargă mai departe, cu scrisul. Într-un final, aseară am citit un material bun. Îndrăzneț, dar frumos! O scrisoare a Sfântului Andrei către poporul nostru.
Femeia, fusta și pantalonul
Am un bărbat cu multă răbdare și cu mult drag față de mine! Care mă încurajează mereu, dar care mă și strunește, când vreau să ard etape și când îmi fac prea multe griji.
90% din viață mi-o petrec în pantaloni și, până acum, niciun crac n-a fost tăiat de impulsuri habotnice 🙂. Pentru că, da – ne putem lua de multe, inclusiv ne putem gândi să trecem cu forța un președinte la ortodoxie. Nici asta și nici fusta nu sunt, însă, chestiuni care ar trebui impuse. Orice pas către Hristos trebuie simțit și orice drum are un alfabet al său.Lumea în care trăim
Uită-te la imaginea aceasta! Nu-ţi întoarce privirea! Ar fi posibil să nu-ţi pese că un copil plânge?! Poate că şi-a pierdut jucăria… Sau, poate că s-a lovit… Ori, poate că a fost silit să-şi vadă părinţii cum mor!
Soțul meu și Miron Barnovschi
În această perioadă, George-Nicolae al meu a scris un șir de articole despre Miron Barnovschi și ctitoriile lui. Acestea au fost și publicate în Doxologia, respectiv în Ziarul Lumina.
Urmărindu-i toată munca de documentare și tot patosul cu care a lucrat, citind și cizelând, pe ici pe colo – mi-am dat seama cât de puțin spre deloc știam despre o personalitate care a influențat atât de mult lumea și Iașul în care trăim.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
