Locuri de muncă? Iașul pierde angajați, România câștigă ieșeni
În ultimii ani, două chestiuni legate de găsirea unui loc de muncă în Iași mă tot miră și, în egală măsură, mă întristează. Pe de o parte, am prieteni mulți și buni care-și găsesc foarte greu un job – deoarece sunt supracalificați. De cealaltă parte, am alți mulți și buni prieteni cu mici afaceri, care caută să angajeze oameni – spălători de vase, croitori, paznici…, ba oferă chiar și masă + casă pentru ajutor în munca la țară –
Punct. Şi de la capăt!
Uneori, ne e bine aşa cum e. Avem suficiente motive ca, dintr-o gaşcă de lucruri bune şi de oameni faini, să nu mai vedem anumite aspecte pe care, poate, le-am vrea altfel. Până la urmă, e mai comod să te plângi din când în când şi să continui pe un drum bătătorit. E mai prudent să păşeşti pe o cale pe care deja o cunoşti.
Angajatorlâcuri și tristeți
Ieri… cineva mi-a amintit ceva. O fază cu angajați… și cu angajatori. Cu angajați care, doar în exagerat de mică măsură pleacă de la anume angajatori în relații ok. Și cu angajatori care nu uită să rostească amenințarea: Nimeni nu te va mai angaja în veci! Voi avea eu grijă de asta! Și cu alte bălăcăreli simpatice…
Aș spune că niciodată n-aș suporta așa ceva – și că niciodată nu m-aș preta la un scenariu de genul ăsta… dacă nu aș fi fost deja pățită. O dată. Suficient cât să știu că nimeni nu e scutit de noroi. Și că oricând poți fi protagonist într-un film prost.
Eu nu-mi vorbesc de rău foștii angajatori.
Un altfel de ajutor
Cum se trăieşte viaţa fără un picior, cu 160 de kilograme şi 32,50 de lei pe lună…
Octav Croitoru are nevoie de orice… de bani, de alimente, de credință! Știe, însă, că dacă nu va pescui singur, peștele nu îi va fi niciodată de ajuns. Prin urmare, vrea să muncească! Ajută-l să își găsească un loc de muncă!
Surprize din septembrie
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase