• România,  Şcoala părinţilor,  Secvenţe

    Formele prostiei

    7 februarie 2012 /

    O fetiţă plângea, astăzi, de zor. Mama ei pusese o revistă în sacoşă, dar ea voia s-o ţină în mână. Pentru a o împăca, mama a scos revista.

    – Uite, vezi, ai îndoiat-o!, a protestat pitica.

    – Taci, nu mai vorbi prostii! Nu am îndoiat-o!

  • România

    Monştri şi moNstre

    31 octombrie 2011 /

    Că tot suntem în preajma lu’ Halloween ăsta… şi monştrii sunt la putere… mi-a trecut mie prin dovleac să vorbesc despre… moNstre. Nu ştiu, cred că-s soaţele monştrilor, că altfel nu-mi explic!… Tu ce zici?

  • Din online,  România

    Ă, â, î, ş, ţ…

    30 august 2011 /

    Mă dau mare apărătoare a limbii române… Totuşi, trei ani am scris fără diacritice. Ruşine mie! Acum, am zis că, măcar la casă nouă se cuvin nişte obiceiuri noi şi bune.

    Aşa că, am trecut la atac şi folosesc, sârguincioasă, diacritice. Iertat să-mi fie… se pare că la comentarii mi-am uitat ţelul şi… am scris cum îi e mai comod omului… 🙂

  • Pentru minte,  România

    Eu însuţi ştiu că voi înşine!

    13 decembrie 2010 /

    Sunt absolut convinsă că toată lumea cunoaște regulile! Scriu doar așa… de plictiseală…

    Eu însumi (m.) – Eu însămi (f.)
    Tu însuţi – Tu însăţi
    El însuşi – Ea însăşi
    Noi înşine – Noi însene
    Voi înşivă – Voi însevă
    Ei înşişi – Ele însele

    [Dacă, din pură întâmplare, ți se întâmplă, totuși, să nu fii sigur că forma pe care vrei s-o folosești este corectă, te rog din suflet s-o eviți! Se poate! Așa eviți și greșeala, și rușinea!]

  • Pentru minte

    Lectie de impleticit limba

    27 noiembrie 2009 /

    Cosaşul Saşa când soseşte,
    Cât şase saşi sasul coseşte.
    Căci însuşi Saşa-i sas cât şase,
    Şi-n sus, şi-n jos, la casa sa
    Coseşte Saşa şi-n şosea.
    Căci şase case Saşa-şi ştie,
    Ce şansă!, Saşa-şi zise sieşi!