Monştri şi moNstre
Că tot suntem în preajma lu’ Halloween ăsta… şi monştrii sunt la putere… mi-a trecut mie prin dovleac să vorbesc despre… moNstre. Nu ştiu, cred că-s soaţele monştrilor, că altfel nu-mi explic!… Tu ce zici?
Ajută-mi prietenul să renască!
Locuiesc în Alexandru de când mă ştiu. Pasarela este un reper al existenţei mele. Am trecut pe aici de mii de ori. Şi spun asta fără nicio exagerare.
Pasarela pietonală face legătura dintre cartierul nostru şi gară, implicit – dintre cartier şi Centru, Copou şi multe alte locuri din Iaşi. Pe pasarelă mă întorceam de la liceu, pe pasarelă plecam şi veneam de la facultate, din plimbări, de la muncă. Acum, îmi retrăiesc copilăria pe pasarelă, când merg cu Maria să vedem trenurile, să facem din mână la oameni, să ascultăm trăncănitul paşilor.
De fiecare dată sunt alte trenuri, de fiecare dată sunt alţi şi alţi oameni. Până când şi atmosfera diferă. Numai EL, prietenul meu de 28 de ani şi mult mai bătrân de atât, e mereu acolo, neclintit, la întâlnire. Un turn în care mă visam prinţesă, un turn care mă fascina prin faptul că îmi aţintea privirea de fiecare dată, jumătate din drum, apoi mă urmărea discret, ca un paznic, până ajungeam la scări. EL – un reper, o constantă, un vechi castel de apă.
Deşi a făcut parte din vieţile multora, se pare că nu prea-i mai pasă cuiva de EL… De aceea, am fost încântată să aflu că Turnul Nostru poate renaşte! Poate! Şi tu poţi să contribui la asta! Citeşte cu atenţie!
Trecem la ora de iarnă
În această noapte, vom da ceasul înapoi cu o oră. Astfel, ora 4 va deveni ora 3.
Ce putem face cu o oră în plus? S-o dormim… aud răspunsul clasic…
13. Viitor verde sau viitor… nu…
Plec departe… nu chiar pe Marte! Aşa mă lăudam săptămâna trecută! Mă bucuram, de parcă evadam peste mări şi ţări! În realitate, am rămas în România. Dar, am fost departe de casă, o săptămână. Am lăsat Iaşul în urmă, pentru ceva aer de capitală. Ocazia a fost una specială. Am câştigat un voucher de călătorie spre Bucureşti şi o invitaţie la Conferinţele Verzi, în cadrul competiţiei Pământul merită Viitor!
Cam ciudat să discuţi despre un viitor verde într-un oraş sufocat… Da, acesta a fost şi primul meu gând… Între timp, am început să-mi retrag cuvintele. Pentru că, am simţit pe pielea mea că putem să ne trezim într-o lume mai bună!
Îndemn pentru minte şi suflet
Eşti convins că-ţi vei iubi copilul, încă de dinainte de a-l concepe. Însă, iubirea pentru copilul tău depăşeşte orice imaginaţie.
Când îţi doreşti un copil, îţi doreşti şi sănătate. Când eşti pe cale să ai acel copil, implori sănătate.
Când nu ai copii, durerea unui copil te sensibilizează. Când eşti părinte, durerea unui copil te sfâşie.
Gândul că propriul tău copil ar putea suferi, în timp ce tu îl priveşti neputincios – este o pedeapsă cumplită. Realitatea unui astfel de gând – este o catastrofă.
Ce face porcul de revelion?
Din capitolul – discuţii adevărate.
Ea: Porcule!
El (cu o mândrie nemaipomenită în glas): Guiţ, guiţ!
Ea: Vrei să-ţi spun un secret? Un sfat, mai corect…
El: ?!

