• Haz de necaz,  Secvenţe

    Să râdem cu domnii

    Domnii sunt simpatici! Eram prin Kaufland şi aud frânturi dintr-o discuţie. Puse cap la cap, frânturile alcătuiau aproximativ următorul dialog:

    Un client, bărbat: Nu vă supăraţi, ce fel de cremă e asta?

    Un angajat Kaufland, bărbat: Nu ştiu… să vedem… e cremă care să facă mâinile fine.

    Clientul: Eu vreau să cumpăr o cremă de faţă!

    Angajatul: Se poate da şi pe faţă!

    Clientul: Se poate? Da… cred că se poate!

    Eu eram pe acelaşi rând cu ei, dar mai departe puţin. Domnul client îşi face curaj, vine spre mine cu un tub şi mă întreabă:

    – Nu vă supăraţi, se poate da cu asta pe faţă?

    Mă uit la tub, care avea o mână-simbol desenată pe el şi strâmb din nas. Nu prea… îi zic. Şi încerc să-i dau un reper: În general, cremele de faţă sunt în cutiuţe, ca acolo (îi arăt). Se duce fericit spre raiul cremelor de faţă. Eu fug din urma lui şi completez:

    – Vedeţi, totuşi, că nu toate cremele sunt la fel! Depinde de ten: normal, gras, uscat, mixt… sunt unele pentru hidratare, altele anti-îmbătrânire…!

    Aş fi putut să continui, dar mă privea atât de pierdut, săracul, încât m-am oprit. Domnii sunt în impas în momente din astea… 🙂 S-a uitat fâstâcit, s-a scărpinat după ureche, a plecat, s-a întors, a dat un telefon… Nu prea era în elementul lui.

    Şi… fie vorba între noi, nici nu alesese cea mai bună idee de cadou… 🙂

     

    să râdem cu domnii - om aflat in pericol
  • Din online,  Publicitare,  Şcoala părinţilor

    Mămica mea

    Acum mai bine de doi ani, anunţam şoptit că voi fi mamă! Bucuria îmi străpungea pieptul, iar alintul lui George mă emoţiona până la lacrimi. Mămica mea!, îmi repeta el, ca şi cum însuşi pruncul din pântece îmi vorbea.

    Tot în acea perioadă, în căutările mele 2.0 am ajuns pe un site care îşi avea compusă adresa tocmai din aceste două cuvinte: mămica mea! Punct ro. Un site despre sarcină şi naştere – pentru mămici şi burtici. Numele dulce mi-a atras atenţia, articolele bine documentate şi structurate m-au făcut să rămân, să plec şi să mă întorc mereu aici.

  • Din online,  OAMENI - în fiecare zi,  Umanitar

    Vând spaţiu pe blog pentru O VIAŢĂ – viaţa Alexandrei!

    De curând, am vorbit despre visul meu. Acela de a demonstra că putem fi OAMENI – în fiecare zi. Tot recent am scris şi despre Alexandra – o fetiţă de 7 ani, din Dorohoi care, după ce-a intrat în clasa întâi a aflat că trebuie să abandoneze şcoala pentru a petrece timp mult şi dureros prin spitale, într-o luptă nedreaptă cu viaţa. Alexandra are leucemie acută mieloblastică.

  • Publicitare

    Aveţi Certificat Energetic?

    Un El şi-o Ea, prieteni buni de-ai mei, au ţinut morţiş să aibă, o dată cu certificatul de căsătorie, şi propria lor locuinţă. Nu doar aşa, de ochii lumii – ci cu toate cele puse la punct, până în cel mai mic detaliu. Dacă portofelul i-a ajutat şi încă îi ajută, ar fi fost şi păcat să procedeze altfel. Vorba aia, nu-ţi cumperi vilă în fiecare zi :).

    Acestea fiind spuse – vai de proprietarii la care ajungeau El şi Ea. Casele erau analizate la sânge şi, când totul părea să fie perfect, El venea cu întrebarea magică: Aveţi Certificat Energetic?

  • OAMENI - în fiecare zi,  Umanitar

    Alexandra vrea să trăiască!

    Când vezi poza asta spui – Ce copil frumos!

    Când vezi poza asta…

    … nu poţi decât să te întristezi.

    Alexandra Groza are 7 ani, este din Dorohoi şi are LEUCEMIE ACUTĂ MIELOBLASTICĂ. Pentru a fi operată, are nevoie de peste 50.000 de euro.