Telefonul zilei
– Alo, coboara, te rog, si adu-mi ceva de incaltat. Am plecat in papucii de casa![nu spui cine, persoana importanta 🙂 ]Nostalgia primului zbor
Primul zbor cu avionul a fost, pentru mine, o experienta de neuitat. Eram atat de entuziasmata, incat ii enervam pe cei din jur. Ai vazut?, Uite acum!, Oaaaauuuu!…Unii erau speriati, altii nepasatori. Multi nu intelegeau si nu vedeau nimic din ceea ce le aratam. Asa ca, am asternut pe hartie cateva randuri. Randuri pe care astazi le-am intalnit – intr-o noua curatenie printre amintiri.Cum se prepara un cucui
Se alege un cap, la intamplare. Se adauga o miime de secunda de neatentie si un strop de neputinta in a actiona.Capului i se face cunostinta cu asfaltul, cu tocul usii, cu un alt cap. Intalnirea poate fi pe silentios, dar e mai speciala daca se aude si un buf puternic.Simplu, nu?Sticla televizorului – mirajul fetelor in chiloti
Aseara, pe un post de televiziune oarecare, la un concurs oarecare, o tipa in costum de baie declara: Mi-ar placea sa lucrez in televiziune, deoarece imi place sa apar la televizor.Pai, la televizor se poate aparea si daca nu lucrezi acolo. Mai ales daca esti in chiloti!Republica Moldova – o tara straina
Imi place sa tin o evidenta a cititorilor din strainatate. Ii salut pe romanii din Anglia, SUA, Spania, Belgia, Germania, Italia, Islanda, Franta, Danemarca, Norvegia, Olanda – care intra constant pe blog. Ii salut si pe cei care vin aici ocazional, din Elvetia, Turcia, Suedia, Algeria, Irlanda si de prin alte tari.
Ma bucura ca intra si stau – rasfoiesc Sapte pietre si uneori, comenteaza.
Insa, bucuria mea capata o farama de tristete atunci cand mi se spune ca strainatate inseamna si Republica Moldova.Tort de mamaliga pentru blog
Blogul Sapte pietre a implinit trei ani!
Poate ai crezut ca invitatia de la finalul postarii aniversare – la tort – o fac doar asa… ca oricum nu vine nimeni! Pai… eu am pregatit ceva.
Arata intr-un fel… se putea si mai bine. Insa, avand in vedere ca am lucrat doar cu o mana (cu mana cealalta o tineam pe Maria in brate) e acceptabil.Reteta e una veche si glumeata. Tocmai de aia, ma reprezinta.