• Hopa tropa prin oraş,  Pentru suflet

    Cum mi-am petrecut Noaptea muzeelor

    15 mai 2011 /
    Ieri spre azi a fost… Noaptea muzeelor! Noapte… impropriu spus… cata vreme portile deschise s-au inchis, unele la miezul noptii, altele la ora 1. A fost, oricum, ceva special, fata de celelalte zile/ nopti din an.
    Cand am anuntat evenimentul pe blog, am prezentat sapte puncte de atractie. Dintre acestea, impreuna cu grupul meu de familie-prieteni, am reusit sa ajungem la cinci.
    Le voi prezenta in ordinea vizitarii si voi nota, la fiecare, unele impresii.

    * Bojdeuca „Ion Creanga”
    Am condus, am urmat indicatoarele, am trecut pe langa Bojdeuca si dusa am fost. Da, sunt ametita de felul meu. Dar, nici vreo luminita nu mi-a aratat calea.
    Bezna! La ora 22, am gasit o curte in bezna, cu scari numai bune sa te-ajute sa-ti rupi gatul. O casa cu doua lampi in dormitoare si cu un cerdac in care domnea intunericul. Pacat. Un loc destul de vizitat si foarte indragit, uitat de autoritati.
    Am avut placerea sa gasim acolo un domn care isi facea si rolul de gazda, povestea si explica, nu doar pazea, plictisit, in noapte.

    * Muzeul „Vasile Pogor”
    Aici, am fost intampimati cu papucei din plastic albastru, ca niste saculeti, pe care a trebuit sa-i incaltam. Angajatii n-au mai avut, astfel, grija curateniei dupa aceasta noapte. Mi s-a parut o idee practica, dar si ciudata. Mi-a placut, in aceeasi masura in care mi-a dispacut. Normal nu mi se pare – dar nici anormal…
    Am fost lasati sa ne uitam in voie, sa facem poze, sa ne intoarcem din drum. Am fost primiti cu zambetul pe buze si, la fel de frumos am fost tratati si la plecare. Angajatii erau relaxati si draguti.

    * Muzeul Unirii
    Cred ca a reprezentat punctul maxim de atractie. Aici, a existat continuu o coada. Si rabdare. Cum spuneam si acum doi ani, Muzeul Unirii e un loc deosebit.
    Cand ne-a venit randul sa intram, nimeni nu ne-a spus ca vizitarea incepe din stanga. Asa ca, noi am pornit prin dreapta. La iesire, o parte dintre noi am vazut stanga si am exclamat: „Dar, pe aici n-am fost!”. O doamna amabila, care ne-a auzit, ne-a invitat si pe acolo. Din urma, restul de familie-prieteni n-a mai avut parte de acelasi tratament, ci a fost poftit afara.
    Aici, nu ai voie sa faci poze. Teoretic. Angajatii erau satui, de acum, sa atraga atentia sau sa bata obrazul. M-a uimit nesimtirea si nepasarea unor oameni, care pareau intelegatori din fire si educati. Mi-am strans aparatul la piept si am tacut…

    * Turnul Golia
    Scari la rotund si o vedere superba a Iasului in noapte. Cred ca putini au stat sa analizeze in detaliu expozitia de fotocopii dupa documentele care au marcat viata personala si profesionala a lui Ion Creanga.

    * Spatiul in care a locuit diaconul Ion Creanga
    O camaruta din incinta Manastirii Golia. O camaruta nu foarte iubita de cei de la Bojdeuca. De acolo, cel mai mult mi-au placut modedele de pomelnic de pe pereti.

    Per total, a fost o seara deosebita. Muzeele din Iasi sunt adevarate oaze de istorie si de povesti. Toate, nu doar cele cuprinse acum in program.
    Sunt foarte multe de vazut. Intr-o singura noapte, in doar cateva ore, nu-ti poti face decat o parere. Nu cred ca scopul Noptii muzeelor este acela de a te umple de cultura, ca prin farmec. Dar, iti ofera o bucatica dintr-o lume in care sa-ti doresti sa te mai intorci si alta data. Imbulzeala nu e contextul perfect in care sa vii la muzeu. Dar, a fost dovada ca oamenii mai sunt interesati si de frumos. Justificarea unora – c-asa vrea publicul – este doar o spalare pe maini si o fuga de responsabilitate.
    Publicul poate fi educat. Iar Noaptea Muzeelor este o dovada ca tineri si batrani, femei si barbati, stiutori si mai putin stiutori de carte – participa la acest tip de evenimente.
    Daca se organizeaza.

  • Pentru minte,  Pentru suflet

    De ce nu ne asculta Dumnezeu rugaciunea?

    13 mai 2011 /

    Irina mi-a aratat un filmulet care mi-a zdruncinat sufletul…
    Atata frumusete, atata adevar si atata tristete! De multe ori, ne intrebam de ce nu ne asculta Dumnezeu rugaciunile. Si, pentru ca nu primim raspuns la intrebare, nici la rugaciune, incepem sa ne indoim… Iarta-ne, Doamne, pe noi, pacatosii, ca ne indoim de milostivirea Ta!

  • Ale tinereţii valuri,  Pentru suflet

    Dor de tara

    21 aprilie 2011 /

    Am fost un copil crescut in fata blocului, care-si ocupa timpul adunand capace si melci, jucand ascunsa si sapte pietre. Spre deosebire de copiii din ziua de astazi, care parca-s mult mai tristi ca noi, eu eram fericita.
    Imi lipsea, totusi, ceva. Viata la tara. Singua bunica, din partea mamei, locuia in alt oras, dar tot la bloc. Tata isi are originea in indepartata Oltenie. Acolo, am ajuns de prea putine ori, pentru ca bunicii nu mai traiau, iar drumul era naucitor. Mergeam o zi intreaga, schimbam doua trenuri si o cursa. Nu puteai face jocul asta de cate ori iti venea cheful…Cand l-am cunoscut pe George, am cunoscut si tara. Cu multa retinere din partea lui, care se temea sa ma scoata din puf. Cu multa retinere din partea viitorilor socri (adica, a celorlalti parinti ai mei), care aveau emotii ca le va intra pe poarta o oraseanca, sau ca inainte de oraseanca vor intra un nas pe sus si o spranceana incruntata.

  • Pentru minte,  Pentru suflet,  Şcoala părinţilor

    Pretul unei ore fara de pret

    26 martie 2011 /

    Am primit un mail din ala, ca multe altele, ce se trimit la toata lumea. E atat de real si de dramatic, incat indraznesc sa-i fac copy-paste.
    Si mai dramatic este faptul ca noi suntem foooarte departe de castigul a 50 de dolari pe ora si totusi, de multe ori, de voie, de nevoie, munca (sau joaca de-a munca, ori facutul ca muncim) ne acapareaza viata, in defavoarea copiilor si a celor dragi.

  • Pentru suflet

    25 martie – Buna Vestire

    25 martie 2011 /

    Astazi este incepatura mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei se face si Gavriil harul binevesteste.
    Pentru aceasta si noi, impreuna cu dansul, Nascatoarei de Dumnezeu sa-i strigam: Bucura-te, cea plina de har, Domnul este cu tine!
    (Troparul Bunei Vestiri)