Cum se prepara un cucui
Se alege un cap, la intamplare. Se adauga o miime de secunda de neatentie si un strop de neputinta in a actiona.Capului i se face cunostinta cu asfaltul, cu tocul usii, cu un alt cap. Intalnirea poate fi pe silentios, dar e mai speciala daca se aude si un buf puternic.Simplu, nu?Scoala vietii (sexuale) pe Minimax
Pe Minimax, pe la ora 16.
Sticla televizorului – mirajul fetelor in chiloti
Aseara, pe un post de televiziune oarecare, la un concurs oarecare, o tipa in costum de baie declara: Mi-ar placea sa lucrez in televiziune, deoarece imi place sa apar la televizor.Pai, la televizor se poate aparea si daca nu lucrezi acolo. Mai ales daca esti in chiloti!Republica Moldova – o tara straina
Imi place sa tin o evidenta a cititorilor din strainatate. Ii salut pe romanii din Anglia, SUA, Spania, Belgia, Germania, Italia, Islanda, Franta, Danemarca, Norvegia, Olanda – care intra constant pe blog. Ii salut si pe cei care vin aici ocazional, din Elvetia, Turcia, Suedia, Algeria, Irlanda si de prin alte tari.
Ma bucura ca intra si stau – rasfoiesc Sapte pietre si uneori, comenteaza.
Insa, bucuria mea capata o farama de tristete atunci cand mi se spune ca strainatate inseamna si Republica Moldova.Tort de mamaliga pentru blog
Blogul Sapte pietre a implinit trei ani!
Poate ai crezut ca invitatia de la finalul postarii aniversare – la tort – o fac doar asa… ca oricum nu vine nimeni! Pai… eu am pregatit ceva.
Arata intr-un fel… se putea si mai bine. Insa, avand in vedere ca am lucrat doar cu o mana (cu mana cealalta o tineam pe Maria in brate) e acceptabil.Reteta e una veche si glumeata. Tocmai de aia, ma reprezinta.
Trei ani cu Sapte pietre!
*** Voi cladi, darama si recladi mereu idei, ganduri, pietre … viata! Voi fi vesela, trista, indragostita, in tonuri diferite de bronz, in tonuri diferite de gri, in toane diferite. Voi fi o piatra, voi fi un puzzle de pietricele si voi juca sotron cu toti copiii. Voi fi un fir de nisip si un munte. Un mare tot si un mare nimic.
Asta spuneam pe 23 iulie 2008, in ziua in care am pus prima piatra la temelia blogului. De atunci, s-au scurs trei ani. Trei ani in care Sapte pietre mi s-a lipit de suflet.
Intrebare de vara: primiti cu colinda?
De fiecare data cand aud soneria unui telefon mobil ca-mi canta colinde, ma ingrozesc. Iarna, practica asta mi se pare a fi un intrat cu forta in randul lumii. Sa zicem, totusi, ca unii oameni se bucura peste masura de apropierea sarbatorilor si vor sa fie cat mai… expresivi.Dar, vara?
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
